Guvernul grec se pregăteşte să anunţe măsuri de austeritate în valoare de 6, 4 miliarde de euro după ce agenţia de rating Moody's a redus ratingul de credit al ţării cu trei poziţii, coborând-o la statutul de “junk”.

Drept răspuns, guvernul grec a anunţat ca va impune măsurile de austeritate cerute de UE şi FMI în ciuda opoziţiei interne. Guvernul a spus într-o declaraţie dată miercuri noaptea că “încearcă să facă orice consens posibil pentru ca reformele principale să poată fi făcute şi că este determinat să implementeze politicile dificile de care ţara are nevoie pentru a ieşi din criză”.

Scăderea ratingului a contribuit la destabilizarea generală a economiei mondiale, a crescut randamentele obligaţiunilor de stat europeane şi a dus la prăbuşirea stocurilor. Lupta politică pentru salvarea Greciei are loc într-o perioadă în care numeroase date economice – printre care, perspective sumbre pe piaţa muncii şi un consum scăzut în SUA - indică o agravare a crizei economice.

O echipă de negociere din partea Uniunii Europene, a FMI şi a Bancii Centrale Europene trebuie să finalizeze astăzi (nt. 3 iunie), la Atena, discuţiile cu privire la criza datoriilor din Grecia . Prim-ministrul din partea Partidului Socialist (PASOK) George Papandreou se pregăteşte să prezinte la Luxemburg, în cadrul unei întâlniri cu Jean-Claude Juncker, şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro, planul său de buget.

Citând un oficial guvernamental care a dorit să-şi păstreze anonimatul, Reuters a raportat că acordul ar implica 6,4 miliarde de euro în reduceri suplimentare numai în acest an. Oficialul a spus că banii vor fi strânşi printr-o combinaţie de noi măsuri de austeritate şi o vânzare a activelor greceşti.

Kathimerini, un ziar grecesc, a raportat că planul în cauză necesită ca guvernul grec să vânda 40 la sută din compania de apă Salonic, 21 la sută din Aeroportul Internaţional din Atena şi întrega sa participaţie de 34 la sută din Hellenic Post Bank.

FMI şi băncile europene cer să aibă un control semnificativ asupra modului în care decurg vânzările, cine achiziţionează activele de stat greceşti şi pentru ce sumă. Acestea insistă şi asupra faptului ca, în schimbul unor credite suplimentare care să prevină un colaps financiar, economia Greciei trebuie să fie deschisă prădării directe de către elita financiară.

Indiciile spre un nou val de austeritate au fost întâmpinate de o opoziţia masivă în rândul populaţiei din Grecia. Mii de muncitori au ocupat săptămâna trecută în fiecare seară centrele Atenei şi a altor oraşe pentru a protesta împotriva acestor măsuri. Muncitorii de la Organizaţia Elenă de Telecomunicaţii (OTE), o companie deţinută parţial de statul grec, au intrat joi în grevă , iar o grevă a muncitorilor de la Compania de Căi Ferate Electrice Greceşti Kifissia-Piraeus (ISAP) a fost planificată să aibă loc vineri.

Reprezentanţii ADEDY, principalul sindicat din sectorul public grec care are 280 de mii de membrii şi GSEE, un sindicat din sectorul privat cu 450 de mii de membrii au spus că pe 15 iunie este programată o grevă generală la nivel naţional.

Şaisprezece membri din PASOK, partidul de guvernământ din Grecia, au trimis joi o scrisoare prim-ministrului Papandreou, îndemnându-l să realizeze o dezbatere internă în cadrul partidului cu privire la măsurile de austeritate înainte ca acestea să ajungă în parlament. Tonia Antoniou, una dintre parlamentarele care a semnat scrisoarea, a declarat celor de la Reuters că asta nu înseamnă că semnatarii vor vota împotriva programului de austeritate.

Scopul sindicatelor şi a oficialilor din PASOK este de a decapita orice mişcare politică independentă a muncitorilor îndreptată împotriva guvernului. În 2010, în timpul primului val de austeritate, sindicatele au jucat un rol critic, asigurând adoptarea măsurilor. De la venirea la putere în 2009, PASOK a condus asaltul asupra clasei muncitoare din Grecia, votând aproape în unanimitate pentru acceptarea oricărei măsuri de austeritate impuse de UE şi FMI.

Măsurile de austeritate puse deja în aplicare au redus salariile muncitorilor de la stat cu 5 la sută, au distrus infrastructura socială şi au dus la vânzarea unor miliarde de active guvernamentale. Consecinţele au fost dezastruoase. După măsurile de austeritate adoptate în martie 2010, ca o condiţie prealabilă pentru un plan de salvare al Fondului Monetar Internaţional şi al Uniunii Europene, rata somajului din ţăra a crescut cu alte trei puncte procentuale, atingând un record de 14,1 la sută.

Comunicatul de presă prin a fost anunţată scăderea ratingului de către Moody&'s a remarcat faptul că Grecia nu a fost în măsură să ridice valoarea fondurilor solicitate de FMI şi UE din cauza impactului economic al măsurilor de austeritate anterioare, afirmând că recesiunea "a fost mai profundă decât aşteptarile din 2010" şi ca urmare, "previziunile unei creşteri economice au fost revizuite şi scăzute."

În declaraţie s-a mai adăugat că," în decursul săptămânilor următoare Moody's aşteaptă anunţarea unor măsuri suplimentare de austeritate fiscală care sunt susceptibile de a diminua creşterea economică din 2011." Cu alte cuvinte, măsurile de austeritate vor crea noi probleme economice care vor da ocazia unor cereri de noi atacuri asupra clasei muncitoare.