Română

Obama şi Romney sunt de acord cu războiul, crima şi reacţiunea

În dezbaterea privind politica externă, care a avut loc luni seara, preşedintele Barack Obama şi contracandidatul său republican Mitt Romney au exprimat poziţii aproape identice, sprijinind războiul, crimele ilegale şi intervenţiile imperialiste de pe tot globul.

 

Cu doar două săptămâni până la alegeri, acestă a treia şi ultimă dezbatere prezidenţială a făcut clar că establishmentul politic al SUA pune bazele pentru noi intervenţii militare după 6 noiembrie şi că poporul american nu va avea niciun mijloc de a-şi exprima pe buletinul de vot opoziţia faţă de o escaladare a militarismului global.

 

Atât Obama, cât şi Romney s-au folosit de retorica goală despre "construirea propriei naţiuni " şi despre aducerea înapoi "a locurilor bune de muncă şi creşterea salariilor". Însă tema centrală a celei de-a treia dezbateri a fost determinarea imperialismului american de a utiliza superioritatea sa militară pentru a contracara declinul capitalismului american în economia mondială şi pentru a compensa adâncirea crizei, care a început cu prăbuşirea de pe Wall Street în 2008.

În ceea ce poate fi descris doar ca fiind un spectacol politic degradant şi murdar, atât întrebările puse de moderator, cât şi răspunsurile oferite de candidaţii din partea celor două partide capitaliste majore au plecat de la premisa că imperialismul american are dreptul inatacabil de a apăra interesele sale provocând moartea şi distrugerea oricui sau oricărei ţari, care este considerată un obstacol.

 

Nu s-a făcut nicio încercare de a afla, care este interesul mai larg al capitalismului american, interes care stă la baza războaielor, ocupaţiilor şi campaniilor de asasinare, care au dominat lumea afacerilor în ultimul deceniu. A fost dată impresia că o opoziţie faţă de aceste politici este dincolo de limitele politicii americane şi este o atitudine interzisă şi inutilă.

 

Ambii bărbaţii au părut a fi mai mult şefi ai Mafiei, decât candidaţi pentru o funcţie inaltă. În declaraţia sa din prima dezbatere, Romney l-a felicitat pe Obama pentru "eliminarea lui Osama bin Laden", dar s-a plâns că “nu putem ieşi cu ajutorul crimelor din această mizerie."

 

La rândul său, Obama s-a lăudat că politica sa din Libia a inclus "eliminarea" fostului lider al ţării, colonelul Muammar Gaddafi, pentru a atinge obiectivul de schimbare de regim. Mustrându-l pe Romney pentru că pune sub semnul întrebării această politică, Obama a insistat că el a fost determinat să " se asigure că Gaddafi nu va rămâne la putere ....... şi că am avut de gând să ne asigurăm că am terminat job-ul." Rezultatul a fost linşajul sălbatic a lui Gaddafi cu un an în urmă.

 

Printre cele mai înfricoşătoare părţi ale dezbaterii au fost cele legate de Iran, ambii candidaţi expunând politici de agresiune identice şi acordând sprijin necondiţionat Israelului, în cazul în care se va lansa un război neprovocat.

 

Obama s-a lăudat că sancţiunile unilaterale ale administraţiei sale "schilodesc economia lor". El a remarcat aprobator: "Moneda lor a scăzut cu 80 la sută. Producţia de petrol a atins cel mai scăzut nivel de pe vremea când luptau cu Irakul, cu 20 de ani în urmă. Economia lor este în impas."

 

Faptul că astfel de politici înseamnă suferinţă şi privare pentru zeci de milioane de muncitori iranieni nu a fost un motiv de îngrijorare pentru cei de la microfon. Nu au fost adresate nici întrebări legate de legalitatea cu care SUA ştrangulează deliberat economia unei alte ţări, fapt ce reprezintă un act de război şi o violare brutală a dreptului internaţional.

 

Obama a subliniat disponibilitatea sa de a cere o intervenţie militară directă, repetând ameninţarea că, în confruntarea sa cu Iranul, administraţia sa "va păstra toate opţiunile deschise" şi că "ceasul ticăie", anunţând un nou război american de agresiune.

 

Romney nu a avut nimic de adăugat, în afară de insistentele sale, că el ar fi introdus sancţiuni economice chiar mai drastice şi mult mai devreme decât a făcut-o Obama .

 

În segmentul din dezbatere privind Siria, ceea ce a reieşit cel mai clar din răspunsurile ambilor candidaţi este că, în spatele pretenţiei de îngrijorare pentru drepturile omului şi ale democraţiei, Washingtonul este angajat într-o campanie pentru schimbarea de regim, alimentând un război civil sectar sângeros pentru a avansa interesele sale strategice în regiune.

 

Romney a spus acest lucru în mod clar, declarând conflictul sângeros din Siria ca fiind o " oportunitate pentru noi, deoarece Siria joacă un rol important în Orientul Mijlociu, în special acum. " El a continuat: "Siria este singurul aliat al Iranului în lumea araba ...prin urmare, eliminarea lui Assad din Siria este o prioritate mare pentru noi."

 

La rândul său, Obama a insistat că Washingtonul joacă "un rol de conducere" în evenimentele din Siria şi că "noi facem exact ceea ce ar trebui să facem pentru a încerca să promovăm o conducere moderată în Siria şi o tranziţie eficientă, astfel încât să îl îndepărtăm pe Assad."

 

Este inutil să spun că nici unui candidat nu i s-a cerut să clarifice de ce s-a aliat Washingtonul cu Al -Qaeda şi alte miliţii islamiste în războaiele pentru schimbarea de regim atât din Libia, cât şi din Siria, susţinând în acelaşi timp că aceste forţe reprezintă cea mai mare ameninţare pentru securitatea naţională. Nu este posibil ca această contradicţie să fie pusă sub semnul întrebării, deoarece ar anula atât pretextul "războiului împotriva terorii", folosit pentru agresiuni americane globale în ultimul deceniu, cât şi pretenţia actuală de promovare a democraţiei şi a drepturilor omului în războaiele pentru schimbarea de regim din Orientul Mijlociu.

 

Ambii candidaţi au fost de acord şi privind problema asasinatelor cu ajutorul dronelor, care acum sunt efectuate în mod regulat în Pakistan, Yemen şi în altă parte. Acestea au fost utilizate şi pentru a efectua crime extrajudiciare asupra cetăţenilor americani, cum ar fi clericul Anwar al-Awlaki şi fiul său, ambii născuţi în New Mexico.

 

"Eu cred că ar trebui să folosim toate mijloacele necesare pentru a elimina oamenii care reprezintă o ameninţare pentru noi şi prietenii noştri din întreaga lume, " a declarat Romney, ameninţând pur şi simplu milioane de oameni cu posibile asasinări preventive. "Eu sprijin acest lucru în întregime şi simt că preşedintele a acţionat corect atunci când a utilizat acea tehnologie, " a adăugat el.

 

Printre întrebările neadresate în dezbaterea de luni noaptea a fost şi cea legată de modul în care Obama - care a ajuns la putere dus de un val de fruie populară legată de agresiunea militaristă şi atacurile asupra drepturilor democratice efectuate de predecesorul său, George W. Bush - a ajuns să conducă o administraţie, care a continuat şi a adâncit aceste politici.

 

Adresarea unei astfel de întrebări ar fi subliniat concluzia inevitabilă, care a decurs din întreaga dezbatere: imposibilitatea de a se opune războiului și reacţiei imperialiste în cadrul sistemului capitalist bipartit.