După adoptarea de către parlament a celui de-al cincilea pachet de măsuri de austeritate, grevele continuă în mare parte a sectorului public din Grecia.
Cele două federaţii sindicale mari - cea din sectorul privat, Confederaţia sindicală din mediul privat (GSEE), şi cea din sectorul public, Sindicatul salariaţilor bugetari (ADEDY) - au cerut proteste şi o grevă generală de 48 de ore înainte de votul de miercuri în favoarea măsurilor de austeritate. În urma votului, grevele ar fi trebuit să se încheie, dar acestea continuî încă în multe domenii.
Angajaţii din transportul public au prelungit greva cu câte 24 de ore de două ori. Rezistenţa a continuat şi vineri, rezultatul fiind blocaje masive de trafic.
Muncitorii de la departamentul de salubritate au decis să continue greva anunţată iniţial pentru o săptămână pe termen nelimitat şi au câştigat sprijin larg pentru aceasta. Între timp, gunoiul se strânge la fiecare colţ de stradă.
Sectorul public este lovit deosebit de greu de noile reduceri. Muncitorii nu au pierdut doar prima de Crăciun şi de vacanţă, ci şi-au văzut şi salariile reduse cu 30 la sută. În plus, din sectorul public se vor reduce aproximativ 150.000 de locuri de muncă.
Acest devastare socială are loc pe un fundal al sărăciei. Şomajul a atins 25,3 la sută şi continuă să crească. Printre tineri, acesta a crescut la 58 la sută.
Parlamentul va decide duminică bugetul pentru anul viitor şi va confirma măsurile de austeritate adoptate miercuri. Guvernul ezită însă tot mai mult.
Doar 153 din cei 179 de deputaţi din parlament au sprijinit coaliţia pentru votul de miercuri. Mulţi dintre deputaţii aparţinând Stângii Democratice (DIMAR), şase din Partidul Socialist PASOK şi unul din Nou Democrație (ND) au refuzat să sprijine guvernul.
În faţa acestei evoluţii, reprezentanţii Uniunii Europene au intensificat presiunea asupra guvernului grec. Până acum, adoptarea măsurilor de austeritate a fost considerată ca precondiţie pentru următoarea tranșă din ajutorul internaţional de plată. Cu toate acestea însă, UE vrea acum să amâne plata.
Un înalt oficial al UE a declarat pentru Reuters că este foarte puţin probabil ca miniştrii de Finanţe ai UE să ia o decizie privind plata tranșei din deja convenitul credit în valoare de 31,5 miliarde de euro la întâlnirea lor de luni.
Această tranşă a fost reţinută din luna iunie. Decizia privind plata este întârziată continuu şi folosită ca mijloc de presiune asupra Atenei, de a pune în aplicare mai multe reduceri. La 19 noiembrie se încheie perioada de plată a unor credite neplătite de aproximativ 5 miliarde de euro, pe care Grecia nu le va putea plăti din propriile sale resurse.
"Există o foarte, foarte mare probabilitate ... a unei a doua runde de discuţii pentru a finaliza totul," a spus un înalt oficial al UE. Un purtător de cuvânt pentru Ministerul de Finanţe german a subliniat şi el că raportul final din partea Troicăi - UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - va trebui întâi să fie prezentat.
Agenţia de datorii din Atena a declarat că va emite marţi obligaţiuni cu o scadenţă extrem de scurtă pentru a acoperi deficitul financiar până când UE decide să plătească următoarea tranşa de credit.
În acelaşi timp, chiar şi cele mai roz cifre ale guvernului elen arată că cele mai recente măsuri de austeritate nu vor reduce povara datoriei, ci o vor ridica. În 2013, datoria totală va ajunge la peste 190 la sută din PIB. Observatorii presupun că UE va extinde ajutorul pentru Grecia cu încă doi ani înainte ca ţara să poată împrumuta din nou de pe pieţe. În tot acest timp Grecia va rămâne supusă dictatelor UE.
Rămâne de văzut cum această prelungire a suportului, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, va fi finanţată. Reduceri masive se vor afla pe ordinea de zi.
Este discutabil şi dacă coaliţia aflată acum la conducerea guvernului va fi în măsură să impună în continuare atacturi sociale împotriva opoziţiei în creştere a clasei muncitoare. Coaliţia Stângii Radicale (SYRIZA), cel mai mare partid de opoziţie, se pregăteşte pentru un astfel de eşec şi pentru a prelua responsabilitatea guvernului pentru a garanta rambursarea din partea Greciei a datoriilor faţă de bănci.
Într-un interviu cu săptămânalul german Die Zeit, preşedintele SYRIZA Alexis Tsipras a declarat că partidul său este pregătit să preia responsabilitatea. "SYRIZA va forma curând guvernul din Grecia," a spus el. Un astfel un guvern ar depăşi instabilitatea "politică" a actualului guvern, a continuat el, şi va restaura credibilitatea ţării în ochii partenerilor săi (adică a creditorilor).
"Trebuie să luăm loc la masa tratativelor şi să găsim o soluţie, astfel încât partenerii noştri să nu mai trebuie să plătească, " a spus Tsipras. El a promis că în cazul în care va prelua guvernul, SYRIZA ar demara negocieri noi privind datoria şi o discuţie cu privire la o altă reducere a datoriei.
El a subliniat sprijinul pentru Uniunea Europeană şi a anunţat că sub guvernul său Grecia ar îndeplini responsabilităţile sale faţă de creditorii săi, adăugând că "poporul grec" poartă o "responsabilitate mare" pentru criza actuală.