Frăţia Musulmană din Egipt declară victoria referendumului în ciuda absenteismului în masă de la vot

De Johannes Stern
27 decembrie 2012

Sâmbătă s-a desfăşurat în Egipt, în cele 17 regiuni care au mai rămas, a doua şi ultima rundă a votului privind proiectul de Constituţie. În această rundă a fost inclus al treilea cel mai mare oraş din Egipt, Gaza; oraşele de la canalul Suez, Port Said, Suez şi Ismailia; Menoufiya şi zonele rurale precum Beheira, Kafr El-Sheikh, Damietta, Minya, Beni Sueif şi Fayoum.

Înainte ca rezultatele oficiale să fie anunţate, Frăția Musulmană (MB), care se află la conducere, a declarat victoria referendumului. Pe site-ul său, MB a felicitat cinic "toţi egiptenii" pentru cele 64 la sută din voturi acordate, susţinând că "numai 36 la sută par a fi spus "nu" legii." Declaraţia a mulţumit "bărbaţilor curajoşi din cadrul forţelor armate şi de poliţie, care au avut grijă ca votul să se desfăşoare în siguranţă." A fost declarat, de asemenea, şi scopul de " a reuni toate forţele naţionale ... pentru a atinge stabilitatea în această patrie şi pentru a completa instituţiile sale constituţionale."

Referendumul a fost o batjocorire a procesului democratic. Ca şi în prima rundă de vot, pe 15 decembrie, votul a avut loc sub ameninţarea puştii - 250.000 de forţe ale armatei şi de poliţie păzind secţiile de votare, care s-au remarcat printr-o prezentă scăzută la vot și acuzații de fraudă.

Conform relatărilor, doar aproximativ opt milioane din cele 25 de milioane de alegători eligibili şi-au exprimat opţiunea - o participare la vot de aproximativ 30 la sută. În primul tur au participat aproximativ 32 la sută din alegătorii eligibili.

Cu un total de 31.7 la sută din prezenţa la vot, referendumul a avut de departe cea mai scăzută prezenţa la urne dintre toate alegerile, care au avut loc în Egipt de la înlăturarea fostului dictator, Hosni Mubarak, prin luptele de masă revoluţionare din februarie anul trecut. La referendumul din martie 2011, prezenţa la urne a fost 41 la sută. În cadrul scrutinului pentru alegerile prezidenţiale, 49 la sută din alegatori şi-au exprimat opţiunea.

Rata scazută de participare a urmat unei serii de proteste în masă împotriva lui Mohamed Mursi și a Frăției Musulmane. Acestea au subliniat lărgirea prăpastiei care separă clasa muncitoare de partidele oficiale ale burgheziei egiptene - fie ei islamişti, liberali laici sau cei din opoziţia de "stânga" - care au îndemnat alegătorii să participe la referendum.

Unii alegători au mers până la secţia de votare doar pentru a- şi exprima dispreţul pentru procesul fraudulos în care s-au desfăşurat acestea şi faţă de conducerea "regimului MB". Tamer Radwan, un purtător de cuvânt al grupului "familiile martirilor" din Suez, care şi-a pierdut fratele în timpul revoluţiei, a declarat celor de la Al Ahram că el a scris "jos cu conducerea frăţiei" pe buletinul său de vot.

A fost raportată fraudă pe scară largă. Site-ul web de ştiri Egypt Independent a raportat că Partidul Libertate şi Justiţie (FJP), braţul politic al MB, a dus cu autobuzul locuitorii din zonele izolate la secţiile de votare şi i-a instruit să voteze cu "da". Conform rapoartelor media, neregulile care au avut loc au inclus absenţa cernelii în secţiile de votare, închiderea deliberată a unor secţii de votare şi urne umplute anterior cu buletine de vot preştampilate.

Mişcarea de tineret 6 Aprilie a lansat o declaraţie acuzând MB şi suporterii săi de "comiterea fraudei electorale pe parcursul celei de-a doua runde, fraudă asemănătoare cu cea comisă în prima rundă." Conform Ahram Online, declaraţia a acuzat islamiştii de " împiedicarea unor alegători să intre în secţiile de votare şi atacarea membrilor opoziţiei."

Prin noua Constituţie, clasă de guvernământ egipteană urmăreşte să consolideze conducerea dictatorială în Egipt, să efectueze atacuri suplimentare asupra clasei muncitoare şi să se pregătească pentru intensificarea represiunii şi a oricărei rezistenţe venită de jos. Este o respingere zguduitoare a afirmaţiilor celor care au susținut că clasa capitalistă egipteană, lucrând împreuna cu imperialismul american şi aliaţii săi europeni, va crea treptat o societate prosperă, democratică. De fapt, clasă conducătoare egipteană şi aliaţii săi imperialişti încearcă să consolideze poziţia celor mai represive forţele politice, a armatei şi a partidelor islamiste.

Constituţia începe lăudând forţele armate şi apoi enumeră toate privilegiile şi puterile sale. Articolul 195 prevede că ministrul Apărării trebuie să fie un ofiţer al armatei egiptene. Articolul 197 aprobă un Consiliului Naţional de Apărare (NDC) - o instituţie condusă de preşedinte, dar dominată de conducerea armatei - care este "responsibilă pentru problemele referitoare la metodele de a asigura siguranţa şi securitatea ţării şi bugetul forţelor armate."

NDC se află astfel deasupra controlului parlamentar şi are puterea de a proclama o dictatură militară. Ea se afla deasupra oricăror legi referitoare la armată şi poate să acorde armatei puteri nespecificate. Articolul 198 permite judecarea civililor "pentru crime care dăunează forţelor armate" în tribunale militare.

Constituţia pregăteşte calea pentru islamizarea Egiptului prin păstrarea articolului 2 din Constituţia din 1971. Legea aceea afirmă că "principiile legii islamice [shari´a] sunt sursa principală de legislaţie."

Mursi a numit sâmbătă 90 de membrii noi ai Consiliului Shura, camera superioară a Parlamentului, cărora le vor fi acordate puteri legislative până la noi alegeri parlamentare. Marea majoritate a celor desemnaţi sunt reprezentanţi ai MB şi ai aliaţilor săi islamişti, Salafist Nur şi partidele Assala, Partidul Wasat şi cei ultra-reacţionari din al-Gamaa al-Islamiyya şi braţul său politic, Partidul Construcţiei şi Dezvoltării. Unul din noii membri este Safwat Abdel Ghany, unul dintre şefii ideologiei al-Gamaa, care a fost acuzat de uciderea fostului Preşedintele egiptean Anwar Sadat în 1981. El a fost, de asemenea, acuzat şi de faptul că în 1992 a cerut, din celula sa de închisoare, uciderea renumitului scriitor egiptean Farag Fouda.

Calculele socio-economice aflate în spatele tendinţei de a consolida puterile represive ale statului au fost stabilite de către Amr Adly, un egiptean expert în economie şi liderul Economic and Social Justice Unit din cadrul organizaţiei Iniţiativa Egipteană pentru Drepturile Personale. El a declarat pentru Reuters: "Pentru ca măsurile de austeritate să poată fi făcute într- un moment când sistemul politic este deschis şi milioane de oameni au drept de vot, ai nevoie de un consens politic în cadrul clasei politice."

Săptămâna trecută, Agenţia Internaţională de rating Moody´s a avertizat Egiptul că orice întârziere a împrumutului de la FMI în valoare de 4,8 miliarde de dolari ar putea deteriora ratigul de ţară al Egiptului. SUA a îndemnat şi ea Egiptul să ajungă la un acord "cât de repede posibil." Regimul lui Mursi se pregăteşte pentru noi privatizări ale economiei egiptene şi pentru a reduce subvenţiile pentru combustibil şi pâine, subvenţii de care depind masele sărăce de egipteni.

Opoziţia Frontului Salvării Naţionale (NSF) a indicat că ar accepta rezultatele referendumului. NSF - grupul care adăposteşte partidele de opoziţie liberale şi ale burgheziei de "stânga" şi care este condus de fostul oficial ONU, Mohamed ElBaradei, nasseritul Hamdeen Sabahi şi un oficial al fostului regim Mubarak , Amr Moussa - a renunţat la obiecţiile pe care le ridicase referitor la continua islamizare a statului.

Adresându-se site-ului ligii arabe, Al-Ahram, Sabahi a declarat: "Vorbind din punct de vedere legal, frontul va respecta rezultatul referendumului din toate punctele de vedere, mai puţin cel politic. Atitudinea frontului este cunoscută; noi refuzăm o constituţie care a fost făcută de o majoritate islamistă."

NSF a susținut că au fost "nereguli" în cadrul votului. Purtătorul de cuvânt al opoziţiei, Amr Hamzawy a spus: " Noi cerem Comisiei să investigheze neregulile înainte de a anunţa în mod oficial rezultatele."

Potrivit Egypt Independent, FJP a invitat NSF duminică seara " la un dialog comprehensiv necondiţionat privind modul de abordare a problemelor care vor apărea în lunile următoare în Egipt." Mohamed al-Beltagy, un personaj de frunte al MB, a declarat că ambele părţi vor găsi un consens în lunile următoare, ceea ce sugerează că vinerea viitoare ar trebui să fie " o zi de reconciliere naţională în care fiecare să ofere celuilalt flori."