Home » Actualitate » Siria

Siria se confruntă cu o catastrofă umanitară

De Bill Van Auken
31 decembrie 2012

După doi ani de escaladare a războiului civil, populaţia din Siria se confruntă cu o catastrofă umanitară. Aproximativ patru milioane de oameni - cam 20 la sută din populaţie - nu au alimente adecvate şi adăpost. Sute de mii au plecat în taberele de refugiaţi în ţările vecine, iar trei milioane s-au mutat într-o altă parte a Siriei.

Organizaţia Naţiunilor Unite a raportat marţi că operaţiunile de salvare au fost obligate să reducă raţiile de alimente furnizate către cei 1,5 milioane de sirieni datorită diminuării resurselor şi a creşterii cererii.

"Comunitatea umanitară din Siria are probleme" a spus John Ging, un oficial din partea ONU . "Oamenii îşi pierd speranţa pentru că tot ceea ce văd este doar mai multă violenţă la orizont, ei văd doar deteriorare. Devine din ce în ce mai greu să faci chiar şi lucrurile de bază pentru a ajuta oamenii să supravieţuiască, " a spus Ging, directorul operaţiunilor în cadrul Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

Odată cu sosirea iernii în Siria, condiţiile au devenit tot mai disperate. Multe familii trăiesc în corturi sau locuinte neîncălzite şi nu au haine adecvate.

" În timp ce conflictul sirian se prelungeşte, adăposturile se umplu, sistemele de sprijin cedează, economiile sunt pe terminate şi violenţa apare într- un număr tot mai mare al comunităţilor," a raportate serviciul de ştiri al ONU, IRIN. " Prin urmare, este tot mai greu să găseşti un refugiu pentru sutele de mii de oameni care fug de violenţă. Unii dintre ei merg în zig-zag prin întreaga ţară, în căutare de siguranţă - deseori degeaba."

Criza sistemului de sănătate din Siria, care anterior a fost unul dintre cele mai eficiente în regiune, este deosebit de acută. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, luptele au distrus parţial sau complet jumătate din cele 88 de spitale publice din ţară şi 186 din cele1.919 de centre locale de sănătate ale acestora.

Cel mai devastator a fost atacul asupra industriei farmaceutice a Siriei, care înainte producea 90 la sută din nevoia de medicamente a ţării. Industria produce acum doar o treime din producţia sa anterioară. Multe dintre fabrici au fost vizate de rebelii sprijiniţi de Occident pentru atacuri şi jafuri. IRIN a raportat că "datorită sancțiunilor impuse Siriei de către ţările occidentale, celelalte fabrici se luptă să importe materii prime."

Ziarul britanic Guardian a prezentat joi un raport al unui corespondent în Aleppo . Acesta detaliază nivelul jafului, despre care a spus că " a devenit un mod de viaţă" pentru aşa-numiţii rebeli. “ Distrugerile au devenit acum tendinţa principală pentru multe unităţi, deoarece comandanţii de batalioane încearcă să mărească puterea lor."

Raportul l-a citat pe un farmacist care explică cum de a ajuns în criză de penicilină. "Rebelii" au confiscat un depozit al unei companii farmaceutice în Aleppo şi apoi au revândut conţinutul său, ducând toate medicamentele afară din oraş.

"M-am dus la depozit pentru a le spune că nu au niciun drept asupra medicamentelor şi că ar trebui ca acestea să fie date oamenilor şi nu re-vândute, " a declarat farmacistul. "Ei m-au reţinut şi au spus că o să-mi rupă ambele picioare dacă mă mai întorc acolo."

Medicamentele de bază au devenit indisponibile, iar preţul pentru medicamentele care sunt disponibile a crescut atât de mult, încât nu mai sunt îndemâna majorităţii populaţiei. Rezultatul este că oamenii mor din cauza unor afecţiuni cronice, care altfel ar putea fi tratate.

Elizabeth Hoff, reprezentantul WHO în Siria, a raportat că insulina nu mai este disponibilă în multe regiuni. Stilourile injectoare de insulină (n.tr. pen-urile), pe care centrele de sănătate publică le ofereau anterior pentru aproximativ 40.000 de copii diabetici, s-au terminat, forţându-i pe medici să recurgă la metode de tratament mai dureroase şi mai dificile.

Între timp, ca urmare a luptelor, accesul la îngrijirile medicală a fost redus drastic. "Mulţi medici au părăsit ţara," a declarat recent un raport al WHO, constatând că " mai mult de 50 la sută din medici au plecat din Homs."

"Cel puţin 70 la sută din furnizorii de servicii medicale din Damasc, Aleppo şi Homs trăiesc în zonele rurale. Frecvent, aceştia nu pot ajunge la locul lor de muncă din cauza transportui public neregulat, a drumurilor blocate sau nesigure şi cu un număr tot mai mare de puncte de control militar, a lunetiştilor şi a apariţiei unor lupte de stradă imprevizibile, " a adăugat raportul.

ONU a anunţat recent că lansează cea mai mare strângere de fonduri pentru ajutorarea Siriei. Tinta este de 1,5 miliarde de dolari. Problema este însă că apelurile existente au strâns mai puţin de jumătate din obiectivul lor.

Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa şi regimurile monarhice în Arabia Saudită şi Qatar intensifică toate ajutor lor pentru rebeli.

Premierul britanic David Cameron a anunţat că va cere la o viitoare întâlnire a Uniunii Europene aprobarea pentru ridicarea embargoului privind armele pentru Siria pentru a permite Marii Britanii să înarmeze direct miliţiile anti-Assad. În timp ce Washingtonul a susţinut public că nu furnizează arme, el a creat o bază CIA la graniţa dintre Siria şi Turcia pentru a coordona fluxul de arme care vin din statele reacţionare din Golf. Cea mai mare parte dintre aceste arme au ajuns la forţele islamiste, inclusiv cele legate de Al-Qaeda.

Washingtonul şi aliaţii săi invocă des preocupări aparent umanitare şi democratice pentru a justifica instigarea la un război civil sectar şi devastarea societăţii siriene pentru a instala un regim mai maliabil faţă de interesele geo-strategice ale Statelor Unite. Cu toate acestea însă, niciunul dintre aceste ţări nu a indicat vreo disponibilitate de a aloca resurse pentru a ajuta milioanele de oameni, care au rămas fără adăpost, care fac foame, sunt bolnavi şi răniţi ca urmare a aceastei intervenţii militare agresive.