Home » Actualitate » China

Australia i se alătură SUA pentru un război cu China

De Peter Symonds
13 februarie 2012

Un raport al apărării australiene dat publicităţii săptămâna trecută indică cel mai recent semn, că administraţia Obama încearcă agresiv şi în mod nechibzuit să atace China pe toate fronturile - cel diplomatic, economic şi militar.

Reexaminarea intermediară dezvăluie scopul mai larg al acordului militar anunţat în luna noiembrie de prim ministrul australian Julia Gillard şi preşedintele american Barack Obama. Staționarea la nord de oraşul Darwin a celor aproape 2.500 de pușcași marini a dominat titlurile ziarelor. Acordul încheiat a permis în acelaşi timp şi acces extins navelor şi avioanelor de război americane la bazele şi porturile australiene.

Raportul pledează pentru o modernizare majoră a mijloacelor militare din Australia de nord şi vest, pentru a putea facilita operaţiuni americane navale și aeriane în Oceanul Indian și de-a lungul rutelor de transport maritim vitale aflate în Asia de Sud-Est. Dominând "puncte cheie" cum ar fi Strâmtoarea Malacca, SUA are potenţialul ca, în caz de război, să tăie Chinei accesul la energia şi materiile prime din Africa şi Orientul Mijlociu.

Relatarea presei australiene despre analiza acestui raport al apărării ţine de Teatrul absurdului. În timp ce armata se alatură în mod clar SUA în acţiunile sale împotriva Chinei, titlurile ziarelor declarau "Mutaţi pentru a păzi averile din nord" şi "Nordul nostru vulnerabil". Numeni nu a răspuns la o întrebare evidentă: să îl apere de cine? Ţinând cont de alianţa militară SUA-australiană, nicio ţară vecină - inclusiv China - nu are capacitatea de a prelua câmpurile petroliere australiene sau de a invada "partea din nord, slab populată."

Deschiderea părţii de nord a Australiei pentru noi forţe militare denotă o postură agresivă, nu una defensivă. Ea plasează țara pe acelaşi front faţă de un război american cu China. Relatările din mass-media servesc doar pentru a induce oamenii muncii în eroare, prezentând imensele pericolele care decurg din suportul necondiţionat al Partidului Laburist pentru militarismul american. Întreaga conducere politică, de la opoziţia conservatoare național- liberală, la Verzii şi grupurile pseudo-radicale, păstrează tăcerea asupra acestor acţiuni criminale.

Datorită escaladării tensiunilor geo-politice din ţară, graba de a publica un raport interimar asupra noii poziţii a armatei australiene a fost gândită pentru a acapara orice opoziţie în cercurile de guvernământ. Pregătirile Statelor Unite şi a aliaţilor săi europeni pentru o intervenţie politico-militară în Siria, precum şi ameninţările cu acţiuni militare împotriva Iranului, se intersectează direct cu interesele economice și strategice ale Chinei şi ale Rusiei.

Administraţia Obama intensifică presiunea asupra Chinei în întreaga Asie. "Orientarea" Washingtonului spre regiunea Indo-Pacifică din ultimii trei ani a implicat o intervenție diplomatică agresivă în disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud; întărirea alianțelor cu Coreea de Sud și Japonia, şări care au adoptat o atitudine mai agresivă faţă de China şi Coreea de Nord, aliatul Chinei; consolidarea legăturilor cu rivalii regionali ai Chinei, India şi înfiinţarea unei iniţiative comerciale majore - Parteneriatul Trans -pacific - gândit pentru a permite SUA să stabilească condițiile pentru comerțul regional, în detrimentul Chinei.

În ceea ce priveşte sud-estul Asiei, administraţia Obama a încurajat Filipinele și Vietnamul să-şi urmărească cu mai mare determinare litigiile maritime din Marea Chinei de Sud, ceea ce a condus deja la mai multe conflicte. Filipinele sunt în discuţie cu Washington asupra unui nou acord de apărare de-a lungul liniilor pactului australian. Acestea ar duce la o mai mare prezenţă militară americană în aceste ape sensibile şi strategice, situate în sudul Chinei. În acelaşi timp, Pentagonul a stabilit legături mai strânse cu Indonezia, Thailanda și Vietnam.

Simultan, administraţia Obama a lucrat asiduu pentru a face o schimbare în Birmania - fostul partener principal al Chinei înAsia de Sud-Est și un posibil coridor de transport energetic din Oceanul Indian, la sud de China. În urma vizitei secretarului de stat Hillary Clinton din luna decembrie, SUA a anunţat un schimb de ambasadori şi a ridicat parţial unele sancțiuni. În mod semnificativ, după cum a raportat în această săptămână New York Times, directorul CIA, David Petraeus, face planuri pentru a vizita Birmania cu scopul de a demara colaborări mai apropiate cu junta militară.

Autorii analizei acestui raport al apărării australiene sunt conştienţi de strategia SUA. Documentul evidenţiază cu prudenţă "hotărârile strategice cheie" pe care s-a bazat, inclusiv creşterea "expansiunii şi capabilităţii de control maritim" a Chinei, "asigurarea liniilor de comunicare maritimă şi a rezervelor de energie care vor fi un factor strategic"; faptul că "Marea de Sud a Chinei rămâne un punct unde violenţa poate scapă de sub control" şi că "Asia de Sud-Est devine mai importantă pentru balanţa strategică din Asia-Pacifică."

Tendinţa provocativă a administraţiei Obama împotriva Chinei a agravat dilema de bază cu care se confruntă capitalismul australian: cum să echilibreze suportul pentru vechiul să aliat strategic, Statele Unite ale Americii, cu dependenţa sa de China, în ceea ce privesc exporturile miniere. Că Washingtonul nu va accepta niciun refuz a fost demostrat de implicarea sa în eliminarea lui Kevin Rudd ca prim-ministru al Australiei la mijlocul lui 2010. În ochii Washingtonului, Rudd a greşit atunci când a încercat să modereze tensiunile între SUA şi China, în timp ce intenţia lui Obama era de a intensifica presiunea asupra Beijingului şi de a cere aliaţi fermi, nu mediatori diplomatici.

Cu o enigmă similară se confruntă toate guvernele din regiune care se bazează pe China din punct de vedere economic, dar care sunt speriate de ideea de a se afla pe partea greşită faţă de puterea militară predominantă din lume. Tensiunile geo-politice au fost agravate de aprofundarea crizei economice globale. Pentru a echilibra declinul său economic, imperialismul SUA recurge la aventuri militare imprudente în încercarea de a submina dezvoltarea potenţialilor săi rivalii, în primul rând, China.

Rivalitatea pe scena internațională este însoțită de un asalt vicios asupra drepturilor democratice și a poziției sociale a clasei muncitoare din fiecare ţară. În timp ce tensiunile erup la suprafață se va intensifica, fără îndoială, şi apariţia şovinismului, deoarece elitele conducătoare vor căuta să blocheze rezistența muncitorilor faţă de agenda lor de austeritate. În Australia renaşte tradiţia paranoiei anti-asiatice care a format o caracteristica de bază a unităţii politice, în special a Partidului Laburist.

Sigura forță socială care poate opri tendinţa spre război este clasa muncitoare internaţională. Aliaţii muncitorilor din Australia și America pot fi găsiţi în clasa muncitoare chineză şi asiatică. Trebuie realizată o unitate prin respingerea tuturor formelor de naţionalism şi dezvoltarea unei lupte comune pentru o alternativă socialistă la sistemul capitalist - care este sursa fundamentală de inegalitate socială şi de război.