Română

SUA intensifică confruntarea cu Iranul

Negocierile care vor avea loc săptămâna viitoare în Bagdad între Iran şi P5+1 - SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania - vor fi un punct de cotitură în confruntarea periculoasă legată de programele nucleare iraniene. Washingtonul face presiuni intense asupra Teheranului pentru a accepta unele concesii majore. În acelaşi timp însă se pregăteşte pentru a-i impune sancțiuni drastice şi a-l ameninţă cu un război.

 

Vorbind săptămâna trecută în Viena, negociatorul privind problemele nucleare, Robert Wood, a cerut ca Iranul să ia "urgent măsuri practice" pentru a îndeplini " toate obligaţiile sale internaţionale." El a criticat Iranul pentru că nu a acordat "AIEA [Agenției Internaționale a Energiei Atomice] accesul la toate site-uri relevante, documentele şi persoanele care ar fi fost necesare pentru a răspunde întrebărilor legate de programul său nuclear."

 

Iranul a declarat în mod repetat că nu are nicio intenţie de a construi arme nucleare. Mijloacele sale nucleare, inclusiv combinatele de îmbogăţire Natanz și Fordo, dar și stocurile sunt sub control şi monitorizare AIEA, după cum este prevăzut în Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP). Cu toate acestea, Statele Unite şi aliaţii săi insistă asupra faptului, că Iranul trebuie să pună capăt îmbogăţirii cu uraniu - lucru permis în conformitate cu TNP - şi să trimită stocul său de uraniu îmbogăţit la nivelul de 20 la sută afară din ţară.

 

Probabilitatea ca discuţiile din Bagdad să aibă un rezultat pozitiv sunt mici. SUA cere ca AIEA să i se acorde acces la personal şi la facilităţi, acesta fiind un proces fără sfârşit în care Iranul este ocupat încearcând să dovedească contrariul - că nicăieri pe teritoriul său nu există programe legate de arme nucleare. AIEA, care se va întâlni cu funcţionari iranieni în această săptămână, cere permisiunea de a intra în complexul iranian Parchin - o bază militară - în care se presupune, că cu mai mult de un deceniu în urmă, ar fi fost testat un material extrem de exploziv, necesar unui dispozitiv nuclear. La fel ca şi în alte cazuri, "dovada" celor de la AIEA vine din surse ale agenţiilor de informaţii străine - cel mai probabil din SUA sau Israel.

 

Israelul, care ameninţă cu acţiuni militare neprovocate împotriva Iranului, a pus presiune mai mare asupra acestori negocieri, cerând ca Iranul să oprească definitiv programele de îmbogăţire cu uraniu. Potrivit Associated Press, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus săptămâna trecută şefului de politică externă a EU, Catherine Ashton, că, pentru ca Israelul să fie de acord cu rezultatul discuţiilor, Iranul ar trebui să respecte un termen limită până la care să oprească îmbogățirea cu uraniu și să demonteze instalaţia Fordo - cerinţe care deja au fost respinse de Teheran.

 

Ashton a fost în Israel pentru a stabili poziţia coaliţiei nou formate faţă de partidul din opoziţie, Kadima. Liderul Kadima, Tavor Mofaz, fostul şef de securitate internă, a criticat ameninţările lui Netanzahu de a ataca Iranul. Însă intrarea sa în cabinet face ca un atac israelian asupra Iranului să fie acum mai probabil decât înainte. Guvernul are prin acestă coaliţie o majoritate parlamentară copleşitoare şi prezenţa lui Mofaz va fi folosită pentru a opri o largă opoziţie internă faţă de un război împotriva Iranului.

 

Stirile de la Channel 10 din Israel au raportat joia trecută, că oficialii americani sunt prinşi într-un maraton de discuţii legate de îngrijorarea, că acum calea pentru atacurile aeriene israeliene asupra Iranului este liberă. Netanyahu a realizat coaliția cu Mofaz după o întrevedere surpriză, la ore târzii în noapte. Prin aceasta s-au evitat alegerile anticipate care erau considerate un obstacol în calea unui atac. La o conferinţă de presă comună, cei doi bărbaţi au declarat, că au căzut de acord în privinţa unei serii de probleme, inclusiv cea legată de Iran.

 

 

Diferenţele dintre SUA şi Israel sunt tactice. Întrucât Netanyahu a refuzat să ţină cont de discuţii și sancțiuni, administraţia Obama încearca acum, înainte de un posibil atac, să slăbească şi să submineze regimul din Teheran. Iranul încearcă cu disperare să evite impunerea unor sancţiuni americane şi europene, căci acestea ar duce la o blocadă virtuală a exporturilor sale de petrol - deja un act de război economic - care vor intra în vigoare la sfârşitul lunii iunie.

 

În ultimele două săptămâni , Secretarul de stat Hillary Clinton a pus presiune şi asupra Indiei şi asupra Chinei, de a returna importurile lor de petrol iranian. Sancțiunile U.S. vor penaliza unilateral băncile străine şi corporaţiile care vor face afaceri cu Banca Centrală Iraniană. Excepţiile sunt posibile doar dacă Preşedintele Obama acordă o dispensă. Acestă impunere de sancțiuni selective indică în mod clar, că SUA exploatează confruntarea cu Iranul pentru a submina poziţia rivalilor săi, în special a Chinei.

 

Pregătirile administraţiei Obama nu sunt limitate doar la sancţiuni economice. De la începutul anului, Marina a mărit la două numărul vaselor care transportă avioane de luptă în sau în apropierea golfului Persic. La începutul acestei luni, funcţionari americani anonimi au confirmat faptul, că Pentagonul a trimis cele mai sofisticate avioane de luptă - F-22 Raptor- la baza aeriană Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite. Armata americană are astfel capacitatea de a lansa atacuri aeriene masive împotriva instalațiilor militare și nucleare ale Iranului.

 

Washingtonul a întărit, de asemenea, şi capacitățile militare ale regimurilor monarhice autocrate care îi sunt aliaţi în Golf. Administraţia Obama a anunţat vineri, că ar putea relua vânzările militare înspre Bahrain, în ciuda faptului că în acest stat din Golf, protestele au fost suprimate violent. În conformitate cu Washington Post, echipamentul ar include nave de război, sisteme anti-rachetă aer-aer şi sol-aer şi motoare mai bune pentru avioanele sale de vânătoare F-16. Bahrainul găzduieşte a cincea flotă a marinei americane.

 

Escaladarea confruntării SUA cu Teheranul nu are ca prim motiv programul nuclear al Iranului. Pregătirile pentru un nou război de agresiune sunt date de declinul istoric al imperialismului american şi hotărârea sa de a-şi utiliza superioritatea militară pentru a-şi afirma dominația peste regiunile din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, regiuni bogate în surse de energie. După ce a invadat Afganistanul şi Irakul, SUA ameninţă cu începerea un alt război care are potenţialul de a cuprinde întreaga regiune şi de a declanşa conflicte mai largi.

 

În cazul în care discuţiile care au loc săptămâna viitoare la Bagdad eşuează, pericolul unui conflict militar iniţiat de Israel sau SUA va creşte dramatic. Muncitorii şi tinerii din Statele Unite şi la nivel internațional trebuie să se opună aceastei tendinţe spre război a administraţiei Obama. Singurul mijloc pentru prevenirea războiului este mobilizarea independentă a clasei muncitoare pe baza unei strategii socialiste și internaţionaliste care să pună capăt cauzei fundamentale a războiului - criza sistemului de profit.