Română

Troica cere mai multe reduceri în Grecia

"Acestea vor fi ultimele reduceri", a declarat recent prim-ministrul grec Antonis Samaras. El încerca să atenueze masiva opoziţie populară faţă de măsurile de austeritate impuse de Uniunea Europeană.

 

Însă la doar o zi după ce Parlamentul grec a adoptat un buget de austeritate pentru 2013, Troica (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) a cerut mai multe reduceri, de cel puţin 17,4 miliarde de euro în următorii trei ani.

 

Raportul prezentat la 12 noiembrie de către Troica admite că guvernul grec a implementat "reduceri foarte ambiţiose" , dar apoi continuă să prezinte o imagine devastatoare a perspectivelor economice din Grecia.

 

Raportul laudă guvernul pentru ca a ignorat opoziţia populară şi a impus reducerile salariale şi "reformele" pentru piaţa muncii. Grecia devine din nou "competitivă", declară raportul.

 

De fapt, succesiunea pachetelor de austeritate a condus la o rată a şomajului de 25,3 la sută, în creştere cu 58 la sută pentru tineri. Potrivit raportului, salariile în ultimii trei ani au scăzut cu o medie de aproximativ 15 la sută, în timp ce taxele de consum au crescut brusc.

 

Educaţia şi sănătatea au fost afectate cel mai tare. Preşedinte Asociaţiei pentru Terapie Intensivă din Grecia a avertizat miercuri că reducerile au condus la o situaţie care pune în pericol spitalele din ţară. Paturile din unităţile de terapie intensivă au fost reduse cu peste 20 la sută şi sunt acum mult sub nivelul necesar pentru cazurile care necesită tratament de urgenţă. În plus, tot mai multi greci duc lipsă totală a unei asigurări de sănătate.

 

Ceea ce raprotul Troicii a descris ca un "succes" a dus doar o agravare a crizei datoriei ţării. Raportul constată că recesiunea din Grecia este " mai profundă decât ne-am aşteptat". Este de aşteptat ca economia să scadă cu 6,0 la sută în acest an şi cu cel puţin 4,2 la sută anul viitor. În ciuda tuturor măsurilor de austeritate introduse până în prezent, deficitul primar al ţării este de aşteptat să crească în acest an.

 

În anul 2013, povara datoriei din Grecia este de aşteptat să crească la peste 190 la sută din produsul intern brut. Cu toate acestea, Troica insistă acum ca până în 2016 să fie implementate reduceri suplimentare de 17,4 miliarde de euro. Pentru muncitorii greci, consecinţele vor fi catastrofale.

 

Raportul a fost programat iniţial pentru a fi lansat în luna iunie, dar Troica a amânat publicarea sa pentru a pune sub presiune guvernul grec să pună în aplicare noi reduceri. Trioica a ameninţat ca va reţine următoarea tranșă de credite, în valoare de 31,5 miliarde de euro. Fără aceşti bani, Grecia s-ar confrunta cu un faliment.

 

Pe 8 noiembrie, Parlamentul a votat cu o majoritate redusă în favoarea unui pachet de reduceri de peste 13,5 miliarde de euro şi pentru "reforme" extinse pe piaţa muncii. Măsurile de austeritate includ reduceri ale salariilor cu până la 30 la sută, disponibilizări și reduceri de cheltuieli din educaţie şi sănătate.

 

Acele părți din raportul Troicii, care au fost publicate până în prezent, nu sunt sustenabile atunci când vine vorba de durabilitatea datoriei din Grecia. Miniştrii de Finanţe din grupul euro au anunţat luni că sunt pregătiţi să extindă data, până la care Grecia trebuie să atingă obiectivul datoriei de 120 la sută din PIB, până în anul 2022. Aceasta înseamnă că Grecia va rămâne dependentă de asistenţa UE până la acea dată şi numai atunci poate reîncepe să împrumute bani de pe pieţele de capital. Angajamentul pentru austeritate şi vizitele regulate ale Troicii pentru a verifica lucrurile va fi, de asemenea, menţinut până în 2022.

 

Un astfel de scenariu ar avea nevoie de credite suplimentare în valoare de 32,6 miliarde de euro. Un număr de autorităţi guvernamentale din zona euro au avut dificultăţi în obţinerea de sprijin din partea parlamentelor naţionale pentru împrumuturi anterioare date Greciei. Ca urmare, au fost luate masuri alternative pentru a direcţiona împrumuturile de la Troica. O propunere este aceea de a scuti Grecia de plata ratelor pentru împrumuturile sale, alta ar fi ca termenii pentru rambursare să fie extinşi. Cu toate acestea, ambele măsuri ar avea consecinţe financiare pentru bugetele naţionale.

 

Săptămâna trecută au ieşit la suprafaţă conflicte acerbe care au loc în cadrul Troicii şi sunt legate de aceste probleme. La o conferinţă de presă comună, care a avut loc marţi cu Preşedintele grupului euro, Jean-Claude Juncker, şefa FMI Christine Lagarde a protestat împotriva extensiei cu doi ani pentru atingerea deficitului în Grecia. "Avem în mod clar puncte de vedere diferite, a spus ea, subliniind că FMI ar adera la ţinta existentă. Când Juncker a insistat asupra planurilor UE, Lagarde nu şi-a ascuns nemulţumirea.

 

Pentru a reduce rata datoriei la 120 la sută până în 2020, Legarde propune o restructurare a datoriei pentru creditorii publici ai Greciei. La începutul anului, creditorii privaţi au renunţat la 53,5 la sută din valoarea nominală a obligaţiunilor lor în schimbul unro garanţii din partea UE. Lagarde are acum planuri de a extinde această schemă pentru împrumuturile făcute de ţările din zona euro, Banca Centrală Europeană şi FMI.

 

O astfel de "reducere" ar afecta bugetele ţărilor implicate. Germania ar trebui să renunţe la 17,5 miliarde de euro. Ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble a răspuns imediat respingând această soluţie. Între timp, FMI - dominat de interesele financiare din SUA - insistă asupra faptului că nu va pune la dispoziţie alţi bani pentru Grecia. FMI a redus deja contribuţiile sale pentru cel de-al doilea pachet de împrumut.

 

În ciuda diferenţelor lor, reprezentanţii Troicii sunt unanim de acord că austeritatea în Grecia şi în întreaga Europă trebuie să fie intensificată pentru a asigura capital proaspat pentru bănci şi speculatori - în detrimentul clasei muncitoare europene. Acesta este mesajul inconfundabil al raportului Troicii.