Ziua Recunoştinţei 2012.
În timp ce preşedintele Barack Obama şi Congresul se pregătesc să reducă trilioane de dolari din programele sociale care ţin un număr mare de oameni deasupra sărăciei, prevalenţa foametei şi a sărăciei în Statele Unite a atins rate nevăzute în ultimele decenii.
Cifrele sunt ameţitoare.
Numărul de americani care primesc bonuri pentru alimente a atins un nou record în luna august a acestui an. În conformitate cu cele mai recente cifre de la Departamentul de Agricultură, 47, 1 milioane de oameni au depins de bonuri pentru alimente. Acestă cifră este cu un milion mai mare decât cea de anul trecut şi mai mare cu mai mult de jumătate în comparaţie cu octombrie 2008, când cifra a fost de 30 de milioane. În Washington DC, capitala naţiunii, şi în statul Mississippi, mai mult de o cincime din locuitori primesc acum bonuri pentru alimente.
Suma medie pe persoană pentru aceste alimente este de 130 dolari sau aproximativ 4,33 de dolari pe zi, mai puţin decât preţul unei cafele scumpe în Manhattan. Cu toate acestea, un proiect de lege care este dezbătut acum de Senatul SUA ar reduce în următorii zece ani miliarde din acest program şi ar arunca un număr nespus de copii, persoane în vârstă şi cu handicap în sărăcie. În SUA există deja aproximativ 50 de milioane de oameni care nu au acces suficient la hrană, un salt de la 36 de milioane în 2007. 17 milioane din cei flămânzi sunt copii.
Rata oficială a sărăciei, care subestimează grav nivelul real de privare socială, a atins, de asemenea, un nou record. Conform cercetărilor efectuate de Biroul de Recensământ şi a cifrelor date publicităţii luna aceasta, în SUA există acum aproximativ 49,7 milioane de oameni - sau 16,1 la sută din populaţia totală - care trăiesc sub pragul sărăciei. În 2006 au fost 37,3 milioane de oameni sărăci şi rata oficială a sărăciei a fost 12,5 la sută.
Raportul suplimentar revizuieşte statisticile privind sărăcia luând în considerare efectul programelor guvernamentale şi regionale asupra costurilor de trai. Raportul a constatat rate de sărăcie mai mari în statele cu costuri de trai mai ridicate.
După ultima măsurarare, California au avut o rată a sărăciei de 23,5 la sută. Aproape unul din patru locuitori ai celui mai bogat şi mai populat stat din SUA este sărac. California, casa celor de la Hollywood şi Silicon Valley, precum şi a atelierelor de îmbrăcăminte şi a fermelor - lagăre de muncă pentru migranţi are una dintre cele mai înalte niveluri de inegalitate a veniturilor în Statele Unite.
În acelaşi timp, datele de recensământ au arătat că venitul median în America, ajustat la inflaţie, a scăzut cu 1,5 la sută faţă de anul precedent. Cifra a fost cu 8,1 la sută mai mică decât în 2007 şi cu 8,9 la sută mai mică decât punctul cel mai înalt din 1999. Venitul din 2011 al unei familii americane tipice a scăzut pentru al patrulea an consecutiv şi s-a scufundat la niveluri văzute ultima dată în 1995.
Nivelul ridicat de sărăcie şi mizerie socială cauzat de criza economică a fost exacerbat de reducerile continue ale programelor sociale.
Programele guvernamentale anti-sărăcie au ţinut aproape 50 de milioane de oameni departe de sărăcie. Conform Centrului pentru Buget şi Priorităţi Politice, fără aceste programe, rata sărăciei ar fi de două ori mai mare. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (NELP) a arătat că în 2011, asigurările de şomaj au ajutat 26 de milioane de muncitori şi a ridicat 2,3 milioane de oameni, inclusiv mai mult de 600.000 de copii, peste pragul sărăciei.
În 2010, aproximativ două treimi din oamenii aflaţi în evidenţa agenţiilor de şomaj au primit ajutoare de șomaj. Până în 2011 însă, numărul acestora a scăzut la 54 la sută. Conform declaraţiei lui George Wentworth, NELP Senior Staff Attorney, anul acesta numărul a scăzut la numai 45 la sută.
Acum însă, acordarea beneficiului pentru șomaj extins, implementat datorită crizei economice şi a creşterii somajului pe termen lung, se va încheia la 31 decembrie. Cu excepţia cazului în care programul este reînnoit, două milioane de oameni vor fi lăsaţi deoparte şi în nicio parte a ţării şomerii nu vor mai primi mai mult de 26 de săptămâni ajutor de şomaj după ce au fost concediaţi.
Wentworth a precizat că dacă programul va expira, acest lucru ar însemna că numai un sfert din cei care sunt şomeri în mod oficial ar mai primi vreun fel de beneficii.
Din punctul de vedere al masei de oameni, alegerile din 2012 au venit şi au trecut fără ca preocupările şi nevoile lor reale să fie abordate vreodată. Establishmentul politic şi cel mass-media din America este indiferent la devastarea socială pe care a produs-o sistemul lor şi este ostil faţă de orice măsuri care ar aborda-o.
Practic, cuvântul "sărăcie" nici nu apare în discursurile şi comentariile preşedintelui Barack Obama, care a fost ales la conducerea celui mai mare birou, într-o ţară în care jumătate din populaţie este săracă sau aproape săracă. Administraţia Obama personifică duritatea aristocraţiei financiare şi a slujitorilor săi politici.
O dată ce votul din noiembrie nu le-a mai stat în cale, democraţii şi republicanii s-au apucat să atace programele sociale de drept şi tot ce mai rămâne din "siguranţa socială". Pentru astfel de programe "nu sunt bani". Între timp însă, susţinătorii multimilionari ai politicienilor se lăfăie în profituri record şi speculaţii la bursa de pe Wall Street.
Ziua Recunoştinţei 2012.
Faptul că cumplita sărăcie şi mizerie există în paralel cu bogăţia cea mai extravagantă şi lipsită de sens este acceptat ca normal şi este o realitate a vieţii pentru marii parteneri de afaceri şi pentru toţi furnizorii de înţelepciune politică din SUA. Însă populaţia, care nu a fost consultată pentru acest lucru, clocoteşte cu furie şi confuzie. Societatea americană, sclerotică, nedreaptă şi inegală se îndreaptă implacabil spre revolte sociale.