Home » Actualitate » Grecia

Cancelarul german Angela Merkel vizitează Grecia

De Christoph Dreier
13 octombrie 2012

Protestele, care au avut loc în timpul vizitei de luni a cancelarului german Angela Merkel în Grecia, reflectă tensiunile explosive de clasă din Europa.

7.000 de polţişti, adunaţi din întreaga Grecie în Piaţa Syntagma din Atena, au încercat să prevină protestele şi demonstraţiile muncitorilor greci furioşi. În ciuda acestei intimidări din partea statului, zeci de mii de oameni s-au adunat în afara clădirii Parlamentului.

Înainte de demonstraţie poliţia a arestat, fără discriminare, persoanele identificate ca fiind suspecte. Protestatarii au fost forţaţi să treacă printr-o serie de controale de identitate.

Lunetiştii s-au poziţionat pe acoperişurile din jurul pieţii, iar poliţia a încercat în mod repetat să provoace protestatarii şi i-a atacat cu grenade paralizante, gaze lacrimogene şi bastoane. Conform rapoartelor, cel puţin 193 de persoane au fost arestate. Poliţia a încercat iniţial să prevină orice adunări de masă în centrul oraşului, dar în cele din urmă a permis o demonstraţie în Piaţa Syntagma.

Protestatarii au avut pancarte pe care scria "Plecaţi, nu sunteţi bineveniţi, imperialiştilor" , "Opriţi al Patrulea Reich", "Afară din UE şi IMF". Unii au purtat uniforme ale armatei germane sau au ars svastici. Multe pancarte au atacat măsurile de austeritate pe care guvernul grec le-a impus în urma negocierilor cu Uniunea Europeană.

În cadrul conferinţei de presă comune, premierul grec Antonis Samaras (Noua Democraţie) şi cancelarul German Angela Merkel au prezentat un spectacol de armonie. "Vreau să vă mulţumesc pentru primirea călduroasă", a declarat Merkel la începutul remarcilor sale. "Noi sunt parteneri şi prieteni".

Ea l-a lăudat pe premierul grec pentru progresele realizate în reducerile bugetare, dar a făcut clar şi faptul că ea s-a aşteptat ca Grecia să pună în aplicare pe deplin reducerile dictate de UE. Ea a promis apoi în mod cinic că va deschide calea pentru plata fondurilor UE, în valoare de 30 de miliarde de euro, care au fost aprobate la începutul acestui an.

Luni, miniştrii de Finanţe ai zonei euro au emis un ultimatum pentru guvernul grec: dacă guvernul elen nu va reuşi să pună în aplicare reducerile hotărâte în luna martie, plată următoarei tranşe de ajutor nu ar fi plătita şi Grecia va fi condusă înspre faliment. Şeful Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a declarat: "Acţiunea înseamnă acţiune, şi nu vorbărie."

În mod concret, reprezentanţii Troicii (Banca Centrală Europeană (BCE), FMI şi Comisia Europeană) au cerut ca Atena să facă reduceri suplimentare din pensii, salarii şi cheltuielile sociale, în valoare totală de 14,5 miliarde de euro. De fapt, aşa-numitele împrumuturi de urgenţă furnizate de Troica sunt menite pentru a plăti băncile greceşti şi internaţionale şi speculatorii.

Guvernul german a jucat un rol central în aplicarea şi implementarea cerinţelor UE. Klaus Masuch de la BCE şi Matthias Mors din partea Comisiei Europene sunt doi dintre cei trei reprezentanţi ai Troicii pentru Atena. Ei au legături directe la Cancelaria germană. Berlinul a intervenit direct în mod repetat pentru a corecta deciziile Troicii.

La conferinţa de presa, Merkel a repetat ceea ce doresc reprezentanţii Troicii din partea Germaniei: ca Grecia nu doar să adere la reduceri, dar, de asemenea, să şi aplice aşa-numitele reforme structurale. Aceasta se referă la noi legi ale muncii, care reduc salariile, introduc ore de muncă mai lungi şi pauze mai scurte şi decimează drepturile muncitorilor.

Aceste măsuri au drept scop să permită societăţilor să se îmbogăţească în detrimentul clasei muncitoare elene. Condiţii mizerabile de muncă din Grecia vor servi, de asemenea, ca o pârghie care să demonteze standardele sociale din Europa. Merkel s-a întâlnit luni după-amiază cu reprezentanţii cercurilor de afaceri elene şi germane pentru a discuta despre planuri concrete privind aceste aspecte.

Măsurile - implementate în ultimii doi ani în Grecia de către Atena şi UE - au condus deja la o catastrofă socială fără precedent. Salariile şi pensiile au fost reduse cu până la 60 la sută, iar şomajul a crescut la peste 24 la sută. Somajul în rândul tinerilor a crescut la 55 la sută. În ultimii patru ani, economia greacă a scăzut cu aproximativ 20 la sută; scăderea PIB-ului pentru acest an a fost recent revizuită la 7,1 la sută.

Urmând exemplul lui Merkel, premierul grec a cerut şi el o ofensivă împotriva clasei muncitoare. "Realizăm tot mai multe din obiectivelor noastre şi vom continua să facem acest lucru," a declarat primul ministrul, adăugând: "Noi nu cerem mai mulţi bani şi nici concesiuni speciale."

Toate atacurile sociale efectuate în ultimii ani au fost efectuate de către guverne succesive, care au lucrat îndeaproape cu instituţiile UE. La porunca elitei financiare elene, măsurile de austeritate impuse au lovit săracii şi muncitorii, în timp ce cei super-bogaţi au fost cruţaţi.

În ultimele săptămâni a reieşit faptul că de la sfârşitul anului 2010 Atena s-a aflat în posesia unui stick USB care conţine date din anul 1991. Acestea indică cetăţeni greci care au conturi la sucursala Băncii HSBC din Geneva. Această listă ar fi putut fi folosită pentru a-i urmări pe evazioniştii fiscali. Conform unor estimări, milionarii greci au depus în jur de 600 de miliarde de euro în conturi bancare elveţiene - o sumă care depăşeşte cu mult datoria naţională a Greciei.

Scandalul legat de acel stick a arătat legăturile strânse dintre elita politică greacă şi cei super-bogaţi. Deşi Ministerul de Finanţe a avut datele timp de doi ani, acestea nu au fost predate niciodată autorităţilor fiscale. Ziarele au arătat acum că cel puţin 60 de politicieni din partidele de guvernământ sunt listaţi pe stick-ul USB.

Potrivit New York Times mai există şi o altă listă, cu numele a 54.000 de greci, care de la începutul crizei au mutat în străinătate 30 de miliarde de euro.

Această politică, de îmbogăţire a elitei financiare în detrimentul muncitorilor, este baza întâlnirii prietenoase dintre Merkel şi Samaras însă nu mai este compatibilă cu drepturile democratice. În schimb, clasa conducătoare europeană introduce măsurile unui stat poliţienesc şi forme autoritare de conducere.

Joia trecuta, atunci când 350 de muncitori de la şantierul naval au demonstrat în faţa Ministerului Apărării cerând comenzi noi şi plata salariilor lor, poliţia i-a atacat cu gaze lacrimogene şi bastoane. Duminică, poliţia a despărţit protestele muncitorilor de la electricitate, care au protestat împotriva reducerilor fiscale pentru cei bogaţi. Conform relatărilor, 18 persoane au fost arestate şi reţinute.

The Guardian a raportat marţi că 15 manifestanţi, care au protestat împotriva partidului fascist Chrysi Avgi (Golden Dawn), au fost arestaţi şi torturati de către poliţie. Numeroase rapoarte au documentat o colaborare strânsă între secţiile de poliţia elene şi bandele fasciste.

Însă cel mai important instrument al elitei elene, cu care rupe rezistenţa muncitorilor, sunt sindicatele şi grupurile de pseudo-stânga, care caută să devieze furia muncitorilor în canale inofensive şi să promove iluziile în UE. Aceste organizaţii sunt în contact permanent cu liderii guvernului şi cu oficialii UE. Miercurea trecută, conducerea celei mai mari confederaţii a sindicatelor din ţară, GSEE, s-a întâlnit pentru discuţii cu preşedintele Stângii Democratice (DIMAR), Fotis Kouvelis, un membru al Coaliţiei de guvernare.

Între timp, preşedintele Coaliţiei Stângii Radicale (SYRIZA), Aleksis Tsipras, a luat luni parte la protestele din Piaţa Syntagma şi a propus încetarea reducerilor. În acelaşi timp, el a apărat UE - principalul instrument al elitei financiare, care pune aceste reduceri în aplicare. Într-un articol publicat luni de Guardian el a cerut consolidarea instituţiilor europene şi crearea unei uniuni politice pentru UE.

Tsipras a fost susţinut de preşedintele partidului Die Linke, Bernd Riexinger, care a luat şi el parte la demonstraţia din Atena. Die Linke nu a permis adoptarea planurilor de salvare bancară din Germania, dar a impus reduceri sociale în landurile din Berlin, Brandenburg şi Nordrhein-Westfalen. De aceea nu este surprinzător faptul că cererea principală a lui Riexinger a fost motivul pentru care Merkel s-a întâlnit cu Tsipras pentru discuţii.