Home » Perspective » SUA

New York Times şi Washington Post fac apel pentru realegerea lui Obama

De Patrick Martin
31 octombrie 2012

Cu doar o săptămână înainte de alegerile naționale, trei ziare de top din SUA, care reprezintă diferite nuanţe de opinie din cadrul elitei conducătoare, au publicat editoriale în favoarea realegerii lui Barack Obama: Washington Post - vineri - şi New York Times şi Chicago Tribune - duminică.

Toate trei ziarele au salutat uciderea lui Osama bin Laden ca fiind cel mai mare succes al politicii externe a administraţiei Obama. Acest fapt demonstrează caracterul decăzut al discursului politic oficial din America, unde dorinţa de a comite o crimă, fie cu ajutorul unor trupe speciale sau prin rachete cu control de la distanţă, este considerată o calitate indispensabilă pentru cel care va ocupa cel mai înalt birou politic.

Cele trei ziare au diverse diferenţe. Tribune este mai conservatoar privind problemele economice, declarându-se un simpatizant al cererilor lui Romney pentru reduceri chiar mai drastice ale cheltuielilor federale, decât cele propuse de Obama. Ziarul critică însă politica externă mai agresivă a republicanilor. The Post este oarecum mai puţin draconic privind politica economică, dar critică politica externă a lui Obama, numind-o ca fiind insuficient de militaristă, în special în legatură cu Siria şi Iran.

The Times este pro-Obama, indiferent despre ce problemă ar fi vorba. Editorialul său este deosebit de cinic, demonstrând şi în ceea ce a spus şi în ceea ce nu a spus decăderea liberalismului american. Ziarul laudă programul de îngrijire a sănătăţii (care vizează reducerea costurilor pentru afaceri şi guvern) a lui Obama, "salvarea" industriei auto (care a redus salariile pentru noii angajaţi cu 50 la sută) şi programele de stimulare (care au respins crearea locurilor de muncă pentru şomeri finanţate de guvern). Mai multe paragrafe au fost dedicate politicilor lui Obama privind drepturile homosexualilor, însă nu a menţionat deloc sărăcia, şomajul, inegalitatea socială, spionajul intern, Guantanamo, tortura, dronele sau escaladarea războiului din Afganistan.

Recomandările celor de la The Times definesc interesele sociale reprezentate de liberalismul Partidului Democrat contemporan, cu accentul său obsesiv pe identitate politică, indiferenţă faţă de drepturile democratice şi condiţiile sociale ale marii majorităţi a populaţiei şi oferă sprijin necondiţionat imperialismului american. Ziarul vorbeşte în numele unor secţiuni ale aristocraţiei financiare, aparatelor de spionaj militar şi straturilor privilegiate şi prospere ale clasei de mijloc, care sunt ostile intereselor clasei muncitoare, inclusiv birocraţia sindicală.

Diferenţele dintre cele trei ziare lidere subliniază criteriul principal după care vor alege următorul preşedinte: capacitatea sa de a impune reduceri ale cheltuielilor sociale interne care vor pune în umbră tot ceea ce s-a făcut deja până acum.

The Post pune întrebarea: "Oare de la cine ne putem aştepta să pună bugetele de stat în ordine?" şi ajunge la concluzia că "Obama este singurul, care merge pe un curs, care poate da rezultate: un echilibru între reduceri şi creşterea veniturilor la buget." Ca dovadă a competenţei economice a lui Obama, ziarul numeşte "creşterea indicelui Dow Jones Industrial de la 6,626 în martie 2009 la peste 13.000 astăzi."

The Tribune îl laudă pe Obama pentru că nu a răspuns prin " reflexe liberale convenţionale". Prin urmare, nu i-a acuzat pe cei de pe Wall Street pentru colapsul economic. The Tribune adresează aceeaşi întrebare ca şi The Post: "Oare care dintre aceşti doi candidaţi poate ajunge la un acrod privind datoria cu Congresul? " Ziarul ajunge la acelaşi răspuns: Obama ar fi mult mai probabil capabil să ajungă la un acord, iar acesta ar include "reforme ale programelor sociale mult mai ambiţioase." - cu alte cuvinte, reduceri de anvergură în Medicare, din pensii şi din alte programe sociale de bază pe care clasa conducătoare americană este determinată să le distrugă.

The Times ajunge la aceeaşi concluzie: Obama, nu Romney, poate realiza un pachet de reducere a deficitului: " Dacă va fi reales, dl. Obama se va afla în poziţia de a forma "un pachet mare", care în cele din urmă ar putea combina stimulii, cum ar fi legea muncii [o măsură simbolică, constând în principal din reduceri fiscale pentru afaceri] cu reducerea deficitului pe termen lung. Prin aceasta s-ar încheiea şi reducerile mari de impozit de pe vremea lui Bush."

Recomandările acestor ziare nu sunt doar opiniile editorilor. Fiecare dintre aceste ziare este o instituţie majoră a capitalismului american, deţinut de o mare corporaţie şi care reflectă în articolele sale poziţiile unei secţiuni importante a elitei conducătoare americane.

Aceste editoriale sunt un mesaj pentru Obama, dar şi pentru mulţi dintre cititorii săi. Ele îi transmit că este posibil să fie reales, dar dacă lucrul acesta se întâmpla, aici sunt comenzile din partea aristocraţiei financiare pe care trebuie să le urmaţi: trebuie să va miscaţi rapid şi fără milă pentru ca a reduce cheltuielile sociale din Statele Unite.

Obama a auzit mesajul tare şi clar. Vorbind săptămâna trecută la redacţia Des Moines Register, într-un interviu care a fost iniţial înregistrat şi pus la dispoziţia publicului numai după ce editorii au protestat, Obama a subliniat angajamentul său pentru austeritatea fiscală şi nedivizata lui loialitate faţă de sistemul de profit, citând profituri corporative record ca dovadă că administraţia sa nu a fost "una rea pentru afaceri."

"Am redus deja câteva trilioane de dolari din cheltuieli", a spus el. "Sunt dispus să fac mai mult. Sunt dispus să reduc mai mult şi sunt dispus să lucrez împreună cu democraţii şi republicanii atunci când vine vorba de a face unele ajustări, care să reducă costurile programelor noastre de îngrijire a sănătăţii, care consumă în mod evident cei mai mulţi bani."

El a sugerat că " măsurile fiscale " care vor urma, adică declanşarea la 1 ianuarie a unor serii de măsuri fiscale şi pentru buget, ar oferi o criză binevenită, care să ajute la impunerea unor reduceri semnificative. Acestea ar fi " un mecanism forţat", care înseamnă "că în primele şase luni ale anului viitor, noi ne vom afla într-o poziţie, care să ne permită să rezolvăm această sarcină mare."

El a continuat spunând că " este credibil faptul că putem să atingem ţinta stabilită de Comisia Bowles-Simpson, de reducere a deficitului cu 4 miliarde de dolari, şi chiar mai mult în anii care urmează." Cu alte cuvinte, reducerile pe care Obama le-a respins iniţial în timpul premergător anului electoral ca fiind neviabile ar deveni practice o dată ce alegerile au trecut în condiţii de siguranţă şi alegătorii nu mai au niciun cuvânt de spus în această privinţă.

El a promis, de asemenea, şi să reducă ratele de impozit pe profit şi să "revizuiască" reglementările referitoare la afaceri.

Aceste comentarii subliniază caracterul fraudulos şi nedemocratic al sistemului politic american, care este indiferent faţă de interesele şi preocupările clasei muncitoare. Campania electorală din 2012 este o conspiraţie politică a democraţilor şi republicanilor pentru a impune politicile lor drastice asupra clasei muncitoare, pe la spatele poporului american.

Administraţia Obama a prezidat peste un şomaj pe termen lung, creşterea sărăciei, foamete şi persoane fără adăpost, o realitate socială faţă de care Obama însuşi este indiferent. Romney enumeră aceste condiţii numai pentru a-l tachina verbal pe concurentul său. El însuşi cere, în acelaşi timp, reduceri fiscale chiar mai mari pentru cei bogaţi şi reduceri mai mari din programele sociale.

Singurul partid din cadrul alegerilor din 2012, care vorbeşte pentru şi apără interesele clasei muncitoare este Partidul Egalităţii Socialiste. Îndemnăm muncitorii şi tinerii să sprijine candidaţii noştri, pe Jerry White pentru preşedinte şi Phyllis Scherrer pentru vicepreşedinte, şi să participe la conferinţele regionale ale SEP din zona Dumneavoastră. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.socialequality.com