Casa Albă ia Medicare în vizor

8 februarie 2013

Preşedintele Obama şi un consilier economic de top au confirmat faptul că Medicare, programul federal care garantează costul pentru îngrijirea sănătăţii pentru mai mult de 50 de milioane de oameni în vârstă şi cu handicap din Statele Unite, este primul vizat în cadrul negocierilor de reducere a bugetului care au loc acum în spatele scenei, la Washington. 

În timp ce discuţiile privind reducerile din programele sociale , care vor afecta zeci de milioane şi în cele din urmă, majoritatea poporului american, continua,  atenţia publicului este deviată spre o serie de aspecte secundare, cum ar fi legislaţia privind armele. O atenţie a mass-mediei a fost, de exemplu, atribuită unei fotografii, care îl reprezintă pe Obama tragând cu o puşca pe un poligon din Camp David. A existat inclusiv o dezbatere prelungită legată de data când fotografia ar fi putut fi realizată şi dacă s-ar putea spune că preşedintele este un vânător.

Afacerile reale ale democraţilor şi republicanilor au fost însă exprimate într-o emisiune prezentată duminică la radio. Aici au fost citite declaraţii oficiale ale lui Obama şi ale unui purtător de cuvânt al republicanilor din Congres. Ambii cer reduceri substanţiale ale cheltuielilor sociale interne.

Declaraţia lui Obama a repetat afirmaţiile sale goale privind o redresare economică. El nu a reuşit să observe divergența radicală între boomul profiturilor din afaceri, a preţurilor acţiunilor şi plăţilor directorilor corporativi şi starea dezastruoasă de pe piaţa locurilor de muncă,  unde salariile şi beneficiile muncitorilor continuă să scadă.

Obama s-a îndreptat apoi înspre întrebarea legată de deficit. Cu obişnuitul său obicei, de a amesteca cuvintele cu două sensuri şi demagogia, el a declarat: "Toţi suntem de acord că este important să reducem cheltuielile inutile. Însă nu putem pur şi simplu să ne croim drumul spre prostperitate." 

Într-un pasaj din scurta sa declaraţie, care nu a fost citat în mass-media, Obama a continuat: "Republicanii şi democraţii au lucrat deja împreună pentru a reduce deficitele noastre cu 2,5 trilioane de dolari. Acesta e un început bun. Dar pentru a obţine restul, avem nevoie de un set echilibrat de reforme. Este necesar, de exemplu, să micşoram costurile pentru îngrijirea sănătăţii din programe cum ar fi Medicare, care sunt cei mai mari consumatori ai deficitului nostru, însă fără a pasa greutăţile asupra seniorilor."

Ultima frază este tipică pentru discursurile lui Obama  şi a tuturor declaraţiilor  date de politicienii marilor  afaceri din Washington. În primul rând, semnalizezi stăpânilor tăi corporativi ceea ce ai de gând să faci - adica reduceri drastice în Medicare.  Apoi linişteşti victimele acestei politici,  că nu ele sunt adevărata ţintă.

În realitate însă, acest lucru este exact ceea ce Casa Albă şi democraţii şi republicanii din Congres intenţionează să facă. Sarcina deficitului fiscal va fi impusă pe spinarea celor mai vulnerabile secţiuni ale clasei muncitoare: persoanele în vârstă,  persoanele cu handicap, tinerii şi săracii.

După cum subliniază Obama,  în cercurile conducătoare  există unanimitate privind acordul, care va duce la astfel de reduceri. Singura întrebare  - în jurul căreia are loc o dezbatere aprinsă - este care mecanism să fie folosit şi cum să mascheze acesta -  cât mai mult posibil - semnificaţia reală a măsurilor care sunt acum discutate în spatele uşilor închise din capitala SUA .

Gene Sperling, Directorul Consiliului Naţional Econimic a lui Obama, a subliniat joi, într-un discurs ţinut în faţa unui grup de îngrijire a sănătăţii, centralitatea reducerilor din Medicare pentru procesul de reducere a deficitului . Sperling a început declarând că administraţia s-a opus oricăror reduceri din Medicaid, programul de drept care garantează îngrijirea sănătăţii pentru cei săraci şi îngrijirea medicală la domiciliu pentru milioane de persoane în vârstă.

Acest lucru nu are de-a face cu o preocupare legată de impactul acestor reduceri asupra  celor mai săraci americani. Este vorba despre opusul acestui aspect. Deoarece extinderea  eligibilităţii pentru Medicaid este o caracteristică centrală a revizuirii de către Obama a sistemului sanitar,  revizuire care intră în vigoare la sfârşitul acestui an, este necesar ca Medicare să fie menţinut pe linia de plutire cel puţin atâta timp cât va susţine ficţiunea că "reforma" din sănătate vizează extinderea accesului la îngrijire medicala şi ascunde scopul său real  -  reducerea totală a costurilor pentru îngrijirea sănătăţii plătite de corporaţii şi guvern.

În plus, majoritatea reducerilor din Medicaid sunt puse în aplicare la nivel de stat şi de către guverne de stat conduse de guvernatori democraţi, precum şi republicani, iar aceştia au redus beneficiile şi eligibilitatea în întreaga ţară.

"Din partea acestui preşedinte şi a aceastei administraţii nu intră în discuţie reduceri din Medicaid, " a declarat Sperling. Dar din moment ce " am făcut o alegere grea", aceea de a exclude reducerile din Medicaid,   a continuat el, " înseamnă că va trebui să facem mai multe reduceri din Medicare."

Nici Sperling  şi nici oricare alt purtător de cuvânt de la Casa Albă nu a precizate exact ce reduceri din Medicare sunt în discuţie. Însă acordul de buget pe 2011, care nu a fost atins atunci şi care a fost realizat de Obama şi de purtătorul de cuvânt al Casei Reprezentanţilor,  John Boehner, a oferit o imagine. Acordul cerea creşterea vârstei de eligibilitate pentru Medicare de la 65 la 67 de ani, ceea ce ar forţa milioane de viitori pensionari să plătească asigurări de sănătate private pentru acei ani suplimentari. S-a cerut, de asemenea, creşterea mijloacelor de testare, un pas spre transformarea Medicare într-un program de bunăstare rezervat celor săraci, cum ar fi Medicaid, ceea ce ar submina universalitatea sa.

Consensul de la Washington, că reducerile din programele de drept sunt inevitabile, sunt justificate pe motivul că, după cum declară nenumăraţi mari politicieni de afaceri, " nu sunt bani."

Aceste cuvinte au devenit mantra reprezentanţilor unei elite conducătoare din cea mai bogată ţară de pe planetă. În acest timp însă, ei se îmbuibă din speculaţii, profituri ilegale şi escrocherii complexe . Aristocraţia financiară americană adună trilioane, în timp ce calculează fiecare bănuţ cheltuit pe veniturile pentru pensii sau pentru sănătatea persoanelor  care au muncit o  viaţă întreagă.

Afirmaţia că nu sunt bani este o minciună. Resursele există din belşug, însă bogăţia produsă de munca muncitorilor trebuie să fie luată din mâinile paraziţilor financiari,  ai miliardarilor şi a principalelor bănci şi corporaţii şi să fie plasată sub control democratic şi proprietate publică. 

Patrick Martin