Povestea celor două oraşe

De Barry Grey
24 aprilie 2013

Atentatele din 15 aprilie din Boston continuă să domine mass-media americană. Cele două explozii, care au avut loc în apropierea liniei de sosire a maratonului anual, au ucis trei persoane şi au rănit grav alte 170.

O explozie chiar mai mortală şi mai distructivă, cea din 17 aprilie de la o companie producătoare de îngrășământ, situată în West- Texas, a dispărut însă aproape cu totul de la ştiri. Acel eveniment, după toate aparenţele un accident industrial care aştepta să se întâmple, a ucis 14 oameni şi a rănit grav alţi 200. Explozia a zguduit o zonă rezidenţială din jurul fabricii, a distrus peste 50 de case şi o clădire de apartamente şi a deteriorat grav o şcoală gimnazială şi un centru de îngrijire medicală la domiciliu.

Pretextul pentru starea de facto de asediu impusă în zona metropolitană din Boston - o baricadare fără precedent a oraşului de către poliţia militară - a fost aparent necesară pentru protejarea populaţiei. Însă în loc să pună sub semnul întrebării mobilizarea a mii de militari şi a poliţiei şi implementarea vehiculelor blindate şi a elicopterelor Blackhawk - toate pentru a vâna un adolescent de 19 ani - mass-media a făcut şi continuă să facă tot ce poate pentru a induce frica şi pentru a glorifica un exerciţiu de guvernare a poliţiei de stat.

Prezentatorii şi comentatorii TV au aplaudat percheziţiile din casă în casă, percheziţii lipsite de mandat şi ilegale, au salutat uciderea unui suspect şi capturarea celuilalt şi au cerut ca vinovaţii să fie judecaţi şi traşi la răspundere pentru crima lor. Politicienii, împreună cu Preşedintele Obama, li s-au alăturat. Obama a dat de la Casa Albă o declaraţie televizată la o oră târzie în noapte pentru a-şi asuma creditul pentru rolul jucat în capturarea presupusului atentator Dzhokhar Tsarnaev.

Nu există însă nicio preocupare pentru a-i pedepsi pe cei responsabili pentru explozia care a zguduit West-Texas. Acea tragedie este deja catalogată a fi doar un alt accident industrial într-o ţară în care în fiecare an sunt răniţi aproape 4 milioane de muncitori la locul de muncă şi în care în 2011, peste 4.600 au murit ca urmare a leziunilor legate de muncă.

Casa Albă a anunţat marţi că Obama va vorbi la un serviciul memorial pentru victimele exploziei de la fabrica de îngrăşământ. Comemorarea va avea loc joi la Universitatea Baylor din Waco, Texas, oraş situat în apropiere. Momentul este unul convenabil, deoarece Preşedintele avea deja programat să susţină miercuri o strângere de fonduri în Dallas şi să participe joi la ceremonia dedicată lui George W. Bush de către Biblioteca din Dallas.

Indiferenţa mass-mediei şi a politicienilor pentru uciderea şi mutilarea muncitorilor de către companii, care ignoră siguranţa şi reglementările de sănătate, şi a agenţiilor guvernamentale, care duc lipsă de resurse şi de dorinţa de a le pune în aplicare, evidenţiază frauda privind preocuparea lor pentru siguranţa populaţiei din Boston.

În aceeaşi zi, în care Obama îşi va face apariţia la Baylor pentru a vărsa lacrimi de crocodil pentru victimele de West, Texas, el îl va onora şi pe predecesorul său la Casa Albă. Bush a eliminat agenţiile federale de sănătate şi securitate şi a instituit o politică de "conformitate voluntară", adică o invitaţie deschisă adresată proprietarilor de a ignora normele, indiferent câte vieţi ale angajaţilor ar costa acestea.

Obama însuşi a continuat această politică bipartizană veche de secole, care subminează punerea în aplicare a normelor privind protejarea sănătăţii şi securităţii în interesul profitului corporativ. Noul său buget cere reduceri din programele de asistenţă efectuate de Agenţia pentru Securitate şi Sănătate la Locul de Muncă (OSHA). Chiar mai grav, bugetul agenției este redus cu 8 la sută ca urmare a reducerilor sequester aprobate de Obama în luna martie.

OSHA şi alte agenţii federale, precum Comisia pentru securitate chimică, au un număr redus de angajaţi. Pentru punerea în aplicare a normelor de siguranţă pentru cei 130 de milioane de muncitori americani există numai 2.200 de inspectori responsabili cu aceasta. În 1977, OSHA avea 37 de inspectori pentru fiecare milion de muncitori. Astăzi, agenţia are doar 22, o reducere cu mai mult de 40 la sută. Prin urmare, OSHA a abandonat controalele regulate în fabrici.

Potenţialele bombe cu ceas, aşa cum a fost şi fabrica de îngrășământ din West, încalcă în mod regulat normele de siguranţă, însă ele fie nu sunt inspectate sau doar citate ocazional şi amendate în mod simbolic. Depozitul de îngrăşământ şi spaţiul de vânzare cu amănuntul deţine 540.000 livre de azotat de amoniu exploziv. În 1995, acest material a fost folosit de Timothy McVeigh pentru a arunca în aer clădirea federală din Oklahoma City. Aici este vorba despre o cantitate de 1.350 ori mai mare decât cea care ar trebui să declanşeze supravegherea din partea Departamentului pentru Securitate Naţională. Fabrica înmagazinează, de asemenea, şi 110.000 livre de amoniac anhidru foarte volatil.

În ultimul deceniu, fabrica a fost amendată pentru încalcarea normelor de siguranţă şi pentru funcţionare fără autorizaţie. Ea nu dispune de niciun sistem de închidere automată, nu are ziduri de protecţie şi nu deţine planuri manageriale pentru situaţii de urgență. Ultima dată când OSHA a inspectat această fabrică a fost în 1985. Atunci, agenţia a găsit "încălcări serioase" şi a amendat proprietarii cu 30 de dolari.

Conform Institului de Ingrăşământ, care este o asociaţie sindicală, în SUA există aproximativ 6.000 de astfel de centre de îngrăşământ.

Pentru vasta diferenţă dintre atitudinea statului şi a mass-mediei faţă de evenimentele din Boston şi evenimentele din West, Texas există motive economice şi politice. Din punct de vedere economic, statul este dedicat protejării proprietăţii private şi controlului industriei şi se opune oricăror măsuri care încălca "dreptul" proprietarilor de a dicta condiţiile de muncă şi de a maximiza profiturile.

Din punct de vedere politic, clasă conducătoare urmăreşte în Boston o agendă: semănarea fricii şi a anxietăţii pentru a dezorienta publicul, a-i distrage atenţia de la atacul asupra nivelului de trai a clasei muncitoare şi justificarea politicii militariste şi a celei de război efectuate sub pretextul "războiului împotriva terorii."

Ea este bântuita de teama creşterii unor nemulţumiri sociale şi de statutul precar de pe pieţele financiare globale, care ar putea declanşa un alt accident financiar şi erupţia luptelor de masa sociale.Pentru pregătirea pentru astfel de evenimente ea planuieste forme dictatoriale de conducere,asemanatoare celor testate săptămâna trecută în Boston.