Home » Perspective » SUA

Atentatele din Boston şi rădăcinile terorii

De Bill van Auken
27 aprilie 2013

La câteva zile după atentatul din Boston, în relatările administraţiei Obama, ale FBI-ului şi a altor organizaţii de stat au apărut contradicţii masive legate de modul în care acestea au fost realizate.

Ca şi în alte cazuri, individul presupus a fi principalul organizator al atentatului terorist din Boston era binecunoscut FBI-ului. În 2011, agenţia a fost informată de serviciile de inteligenţă ruseşti că Tamerlan Tsarnaev, care a decedat săptămâna trecută ca urmare a împuşcăturilor cu poliţia, era suspectat a fi un islamist radical, care încerca să ia legătura cu grupuri armate din Nordul Caucazului.

FBI-ul a afirmat că l-a investigat pe Tsarnaev, un cetăţean rus care a trăit în SUA, însă nu a găsit nicio dovadă compromiţătoare şi că până după atentatele din 15 aprilie nu a mai ştiut nimic de el.

Janet Napolitani, şefa Departamentului Securităţii Naţionale, a declarat marţi că Tsarnaev a scăpat de sub supraveghere în ianuarie 2012, atunci când a părăsit SUA pentru o călătorie de şanse luni în Caucaz. Atunci când a revenit în SUA nu s-a sesizat nimeni, deoarece investigaţia privind activităţile sale fusese oprită.

Există multe explicaţii privind modul în care cineva, considerat a fi un islamist militant şi care s-a aflat sub investigaţia FBI-ului, a reuşit să realizeze un atentat în centrul unui oraş american, omorând trei persoane şi rănind peste 170. Cea care este cea mai puţin probabilă, şi care poate fi respinsă ca fiind o minciună şi o muşamalizare, este afirmaţia FBI-ului că suspectul a dispărut pur şi simplu de pe radarul său.

Mama celor doi fraţi a contrazis direct povestea FBI-ului. Ea a declarat că în ultimii trei până la cinci ani, Tamerlan s-a aflat în contact continuu cu agenţia şi că ei controlau “fiecare pas al său.“

Şi surse din poliţia rusă au contrazis afirmaţia FBI-ului, cum că nu ar fi primit informaţii de la Moscova, raportând că ei au oferit agenţiei americane un dosar despre Tamerlan.

În mijlocul laudelor adresate agenţiilor de poliţie, care vinerea trecută, înainte de a-l captura pe fratele lui Tsarnaev, Dzhokhar, au plasat oraşul Boston sub asediu, au existat şi criticii îndreptate împotriva “ eşecului” FBI-ului. Comitetele de inteligenţă ale Senatului SUA şi Casei Reprezentanţilor au ţinut marţi audieri cu uşile închise legate de modul în care FBI-ul a investigat în 2011 activităţile lui Tsarnaev.

Ca urmare a acestor audieri nu ne putem aştepta la nimic altceva decât la o muşamalizare. Trebuie doar să luam în considere faptul că directorul FBI-ului este Robert Mueller, cel care a ocupat aceeaşi funcţie şi în 11 septembrie 2001. 11 septembrie au fost aparent cel mai mare eşec din istoria serviciului de inteligenţă a Statelor Unite. Însă audierile care au urmat nu au dus nici pentru Mueller şi nici pentru alţi seniori din cadrul serviciului de inteligenţă a SUA - militari sau alţi oficial guvernamentali - la pierderea locului de muncă pentru că "nu au reuşit să umple spaţiile libere."

O parte din cei implicaţi în atacurile din 11 septembrie se aflau sub supraveghere fie de către FBI sau CIA. CIA-ul era conştient că doi dintre teroriști au intrat în SUA, dar au ascuns în mod deliberat informaţiile faţă de alte agenţii. FBI-ul a cerut zadarnic o anchetă a activităţilor suspecte ale unor saudiţi şi a unor cetăţeni arabi, care luau lecţii de zbor la şcoli din SUA.

Nici unul dintre cei care au efectuat investigaţiile oficiale referitoare la 11 septembrie nu a avut un interes să cerceteze prea adânc aceste conexiuni de teama a ceea ce acestea ar dezvălui.

Practic, după 11 septembrie, fiecare complot terorist poartă amprenta FBI-ului, iar atentatele din Boston nu sunt o excepţie. Agenţiile federale de poliţie s-au angajat în nenumărate operaţiuni sub acoperire şi s-au folosit de informatori bine plătiţi, care să meargă prin moschee şi comunităţi de imigranţi pentru a implica oameni nevinovaţi în comploturi, care nu ar fi existat niciodată fără ca FBI-ul să le ofere inspiraţie, dar şi mijloace.

Acestea au găsit în Tamerlan Tsarnaev un candidat ideal pentru o astfel de operaţiune. Între timp s-a aflat că el a fost dat afară dintr-o moschee, deoarece a făcut declaraţii militante. Cu toate acestea, investigaţia asupra sa a fost oprită aparent din lipsă de dovezi. Această afirmaţie este lipsită de orice credibilitate.

După atentat, FBI-ul a dat publicităţii fotografiile fraţilor Tsarnaev şi a cerut publicului “indicii” - o manevră evazivă calculată. FBI-ul nu este o adunătură de poliţişti amatori. Dacă nu au ştiut în prealabil de planurile fraţilor Tsarnaev, ei ar fi trebuit să ştie cu exactitate cine sunt aceşti indivizi imediat ce au văzut filmările.

În cercurile de guvernământ pluteşte acum un aer palpabil de nervozitate. S-a declarat, încă înainte ca o investigaţie oficială să înceapă, că cei doi fraţi au acţionat singuri, fără ajutor din afară. Se pare că în cadrul administraţiei Obama se depun eforturi concentrate de a limita daunele, care ar apărea ca urmare a unor revelaţii noi.

Există un număr mare de posibile explicaţii legate de ceea ce s-a întâmplat, după ce FBI-ul a primit cererea de la Moscova. Una dintre acestea este că lui Tamerlan Tsarnaev i-a fost acordat paşaport, deoarece FBI-ul a sperat să îl folosească pentru strângerea de informaţii legate de grupările islamiste sau pentru a sprijini operaţiunile secrete în favoarea separatiştilor din sudul Rusiei. Alte surse au sugerat că el s-ar fi întors împotriva americanilor, lucru întâlnit destul de des. Un medic iordanian, de exemplu, trimis să se infiltreze în Al-Qaeda, a ucis în Afganistan cinci agenţi CIA importanţi.

Un lucru este cert: terorismul este legat invariabil de politica externă criminală condusă de Washington, politică care ia în întreaga lume forma nesfârşită a unor interveniţii nesăbuite, prădătoare şi violente.

Atacurile din 11 septembrie îşi au rădăcinile în decizia luată de administraţia Carter la sfârşitul anilor 1970 de a alimenta în Afganistan o revoltă islamistă pentru a doborî de la putere un guvern sprijinit de sovietici. Ulterior, Washingtonul a renunţat la mujahedini, pe care anterior i-a numit “luptători pentru libertate.”

Istoria se repetă în relaţia complicată şi de lungă durată dintre imperialismul SUA şi Al-Qaeda. Atât în Libia, cât şi în Siria, Washingtonul s-a folosit în războaiele proxi pentru schimbarea regimurilor seculare arabe de forţe legate de Al-Qaeda.

În Libia, după ce Gaddafi a fost dat jos de la putere şi ucis, SUA a încercat să suprime aceste forţe. Rezultatul a fost un atac sângeros asupra consulatului american din Benghazi pe 11 septembrie anul trecut. Atacul a luat viaţa ambasadorului american şi altor trei americani. SUA se pregăteşte să facă acelaşi lucru şi în Siria, încercând să realizeze o coaliţie “moderată” pentru a-i înlătura pe islamiştii din Frontul Al - Nusra, care până acum au dus greul luptelor. Toate acestea pun bazele pentru mai multă teroare.

Fie în Damasc, Kabul, Bagdad sau Boston, trecători nevinovaţi sfârşesc prin a plăti un preţ teribil pentru operaţiunile americane, care lasă peste tot urme de sânge şi dezastru.

XXXXXX XXXXXXX XXXXXXXX

De Bill van Auken
27 aprilie 2013

[headline] Atentatele din Boston şi rădăcinile terorii [headline]

La câteva zile după atentatul din Boston, în relatările administraţiei Obama, ale FBI-ului şi a altor organizaţii de stat au apărut contradicţii masive legate de modul în care acestea au fost realizate.

Ca şi în alte cazuri, individul presupus a fi principalul organizator al atentatului terorist din Boston era binecunoscut FBI-ului. În 2011, agenţia a fost informată de serviciile de inteligenţă ruseşti că Tamerlan Tsarnaev, care a decedat săptămâna trecută ca urmare a împuşcăturilor cu poliţia, era suspectat a fi un islamist radical, care încerca să ia legătura cu grupuri armate din Nordul Caucazului.

FBI-ul a afirmat că l-a investigat pe Tsarnaev, un cetăţean rus care a trăit în SUA, însă nu a găsit nicio dovadă compromiţătoare şi că până după atentatele din 15 aprilie nu a mai ştiut nimic de el.

Janet Napolitani, şefa Departamentului Securităţii Naţionale, a declarat marţi că Tsarnaev a scăpat de sub supraveghere în ianuarie 2012, atunci când a părăsit SUA pentru o călătorie de şanse luni în Caucaz. Atunci când a revenit în SUA nu s-a sesizat nimeni, deoarece investigaţia privind activităţile sale fusese oprită.

Există multe explicaţii privind modul în care cineva, considerat a fi un islamist militant şi care s-a aflat sub investigaţia FBI-ului, a reuşit să realizeze un atentat în centrul unui oraş american, omorând trei persoane şi rănind peste 170. Cea care este cea mai puţin probabilă, şi care poate fi respinsă ca fiind o minciună şi o muşamalizare, este afirmaţia FBI-ului că suspectul a dispărut pur şi simplu de pe radarul său.

Mama celor doi fraţi a contrazis direct povestea FBI-ului. Ea a declarat că în ultimii trei până la cinci ani, Tamerlan s-a aflat în contact continuu cu agenţia şi că ei controlau “fiecare pas al său.“

Şi surse din poliţia rusă au contrazis afirmaţia FBI-ului, cum că nu ar fi primit informaţii de la Moscova, raportând că ei au oferit agenţiei americane un dosar despre Tamerlan.

În mijlocul laudelor adresate agenţiilor de poliţie, care vinerea trecută, înainte de a-l captura pe fratele lui Tsarnaev, Dzhokhar, au plasat oraşul Boston sub asediu, au existat şi criticii îndreptate împotriva “ eşecului” FBI-ului. Comitetele de inteligenţă ale Senatului SUA şi Casei Reprezentanţilor au ţinut marţi audieri cu uşile închise legate de modul în care FBI-ul a investigat în 2011 activităţile lui Tsarnaev.

Ca urmare a acestor audieri nu ne putem aştepta la nimic altceva decât la o muşamalizare. Trebuie doar să luam în considere faptul că directorul FBI-ului este Robert Mueller, cel care a ocupat aceeaşi funcţie şi în 11 septembrie 2001. 11 septembrie au fost aparent cel mai mare eşec din istoria serviciului de inteligenţă a Statelor Unite. Însă audierile care au urmat nu au dus nici pentru Mueller şi nici pentru alţi seniori din cadrul serviciului de inteligenţă a SUA - militari sau alţi oficial guvernamentali - la pierderea locului de muncă pentru că "nu au reuşit să umple spaţiile libere."

O parte din cei implicaţi în atacurile din 11 septembrie se aflau sub supraveghere fie de către FBI sau CIA. CIA-ul era conştient că doi dintre teroriști au intrat în SUA, dar au ascuns în mod deliberat informaţiile faţă de alte agenţii. FBI-ul a cerut zadarnic o anchetă a activităţilor suspecte ale unor saudiţi şi a unor cetăţeni arabi, care luau lecţii de zbor la şcoli din SUA.

Nici unul dintre cei care au efectuat investigaţiile oficiale referitoare la 11 septembrie nu a avut un interes să cerceteze prea adânc aceste conexiuni de teama a ceea ce acestea ar dezvălui.

Practic, după 11 septembrie, fiecare complot terorist poartă amprenta FBI-ului, iar atentatele din Boston nu sunt o excepţie. Agenţiile federale de poliţie s-au angajat în nenumărate operaţiuni sub acoperire şi s-au folosit de informatori bine plătiţi, care să meargă prin moschee şi comunităţi de imigranţi pentru a implica oameni nevinovaţi în comploturi, care nu ar fi existat niciodată fără ca FBI-ul să le ofere inspiraţie, dar şi mijloace.

Acestea au găsit în Tamerlan Tsarnaev un candidat ideal pentru o astfel de operaţiune. Între timp s-a aflat că el a fost dat afară dintr-o moschee, deoarece a făcut declaraţii militante. Cu toate acestea, investigaţia asupra sa a fost oprită aparent din lipsă de dovezi. Această afirmaţie este lipsită de orice credibilitate.

După atentat, FBI-ul a dat publicităţii fotografiile fraţilor Tsarnaev şi a cerut publicului “indicii” - o manevră evazivă calculată. FBI-ul nu este o adunătură de poliţişti amatori. Dacă nu au ştiut în prealabil de planurile fraţilor Tsarnaev, ei ar fi trebuit să ştie cu exactitate cine sunt aceşti indivizi imediat ce au văzut filmările.

În cercurile de guvernământ pluteşte acum un aer palpabil de nervozitate. S-a declarat, încă înainte ca o investigaţie oficială să înceapă, că cei doi fraţi au acţionat singuri, fără ajutor din afară. Se pare că în cadrul administraţiei Obama se depun eforturi concentrate de a limita daunele, care ar apărea ca urmare a unor revelaţii noi.

Există un număr mare de posibile explicaţii legate de ceea ce s-a întâmplat, după ce FBI-ul a primit cererea de la Moscova. Una dintre acestea este că lui Tamerlan Tsarnaev i-a fost acordat paşaport, deoarece FBI-ul a sperat să îl folosească pentru strângerea de informaţii legate de grupările islamiste sau pentru a sprijini operaţiunile secrete în favoarea separatiştilor din sudul Rusiei. Alte surse au sugerat că el s-ar fi întors împotriva americanilor, lucru întâlnit destul de des. Un medic iordanian, de exemplu, trimis să se infiltreze în Al-Qaeda, a ucis în Afganistan cinci agenţi CIA importanţi.

Un lucru este cert: terorismul este legat invariabil de politica externă criminală condusă de Washington, politică care ia în întreaga lume forma nesfârşită a unor interveniţii nesăbuite, prădătoare şi violente.

Atacurile din 11 septembrie îşi au rădăcinile în decizia luată de administraţia Carter la sfârşitul anilor 1970 de a alimenta în Afganistan o revoltă islamistă pentru a doborî de la putere un guvern sprijinit de sovietici. Ulterior, Washingtonul a renunţat la mujahedini, pe care anterior i-a numit “luptători pentru libertate.”

Istoria se repetă în relaţia complicată şi de lungă durată dintre imperialismul SUA şi Al-Qaeda. Atât în Libia, cât şi în Siria, Washingtonul s-a folosit în războaiele proxi pentru schimbarea regimurilor seculare arabe de forţe legate de Al-Qaeda.

În Libia, după ce Gaddafi a fost dat jos de la putere şi ucis, SUA a încercat să suprime aceste forţe. Rezultatul a fost un atac sângeros asupra consulatului american din Benghazi pe 11 septembrie anul trecut. Atacul a luat viaţa ambasadorului american şi altor trei americani. SUA se pregăteşte să facă acelaşi lucru şi în Siria, încercând să realizeze o coaliţie “moderată” pentru a-i înlătura pe islamiştii din Frontul Al - Nusra, care până acum au dus greul luptelor. Toate acestea pun bazele pentru mai multă teroare.

Fie în Damasc, Kabul, Bagdad sau Boston, trecători nevinovaţi sfârşesc prin a plăti un preţ teribil pentru operaţiunile americane, care lasă peste tot urme de sânge şi dezastru.