Home » Actualitate » SUA

Ultimele frânturi ale democraţiei americane

De Joseph Kishore
11 februarie 2013

Recent a ieşit la iveală un memorandum al administraţiei Obama privind asasinarea cetăţenilor americani. Acţiunile, efectuate pe baza argumentelor pe care memorandumul le avansează, trebuie luate ca un avertisment serios de către clasa muncitoare din Statele Unite şi din lume. Drepturile democratice ale oamenilor sunt în mare pericol. Clasa conducătoare americană, cufundată în fărădelege şi violenţă, se îndreaptă spre dictatură.

Asaltul frontal al administraţiei Obama asupra drepturilor democratice şi constituţionale - printre care "dreptul" preşedintelui de a ordona în mod unilateral şi în secret uciderea cetăţenilor americani - oferă incontestabil motive pentru punerea acestuia sub acuzare. Crimele lui Richard Nixon, care cu aproape 40 de ani în urmă a preferat să demisioneze din funcţia de preşedinte decât să se confrunte cu punerea sub acuzare şi cu demiterea, pălesc în comparaţie cu preluarea de către Obama a unor competenţe executive fără restricţii.

Argumentele pseudo-legale ale memorandumului din partea Departamentului de Justiţie, care reamintesc de tortura infamă a administraţiei Bush, se reduc la următoarele:

Preşedintele, aparatul militar şi cel de informaţii, bazându-se exclusiv pe propriile deliberări interne, au puterea să asasineze orice cetăţean american despre care decid că este membru al Al- Qaeda sau a unei "forţe asociate" cu aceasta. " Această putere nu are limite geografice. Ea nu poate fi limitată de vreo formă de supraveghere din partea Congresului sau una judiciară. Casa Albă şi consilierii săi pentru informaţii/ai armatei sunt judecători, juriu şi călăi.

Întregul document se caracterizează prin duplicitate şi sofism. După ce se afirmă, de exemplu, că cei selectaţi pentru eliminare trebuie să reprezinte pericolul unui " atac violent iminent", documentul continuă prin a defini "iminent" ca însemnând opusul său. Guvernul nu are nevoie de nicio dovadă că o acţiune specifică este doar în curs de planificare sau este ceva ce va avea loc într-un viitorul imediat.

În cele din urmă, nu mai rămâne nimic din drepturile democratice de bază. Principiul statului de drept - ale cărui rădăcini merg înapoi până în secolul al 13-lea şi care este cuprins în cel de-al cincilea amendament al Constituţiei SUA - care afirmă că niciun individ nu poate fi "privat de viaţă, libertate sau de proprietate fără un proces " - a fost revocat.

Justificările pentru afirmarea acestei puteri dictatoriale - securitatea naţională şi cerinţele războiului (în acest caz, "războiul împotriva terorii" la nivel global) - sunt identice cu cele invocate de fiecare regim militar şi fascist - de la Hitler la Pinochet - încoace.

Cu toate acestea, aceste evoluţii nu au provocat nicio opoziţie semnificativă din partea establishmentului politic sau a mass-mediei.

Răspunsul dat de New York Times, principalul ziar al liberalismului american, este deosebit de important. Într-un editorial publicat miercuri, Times regretă caracterul nedeghizat al dispreţului administraţiei faţă de restricţiile constituţionale şi propune măsuri pentru a oferi operaţiunii de ucidere, inclusiv a cetăţenilor americani, o imagine legală. Se sugerează crearea unei "curţi speciale [adică secrete] care să se ocupe de acest tip de discuţii sensibile, o curte asemănătoare cu cea care se ocupă de interceptarea convorbirilor telefonice." Cu alte cuvinte, un proces parodie care să aprobe crimele de stat în mod similar cu modul în care FISA binecuvintează spionarea populaţiei.

Times nu face apel pentru stoparea programului de asasinate extrajudiciare şi nici nu sugerează ca Obama şi complicii lui să poarte responsabilitate pentru ele.

Într-o secţiune a ziarului publicată online şi intitulată "Room for Debate", ziarul prezintă diverse opinii privind doctrina de asasinare. Majoritatea celor care scriu sunt în favoarea acesteia. Saikrishna Prakash de la Facultatea de Drept din Virginia (şi fost colaborator al Judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Clarence Thomas) proclamă argumentele juridice din memorndum ca fiind "exhaustive."

Gregory McNeal de la Pepperdine University (şi fost consilier de top al comisiilor militare din Golful Guantanamo sub administraţia Bush) insistă asupra faptului că " puterea de decizie este încredinţată pe timp de război ramurilor politice, nu unor judecători nealeşi, care nu pot fi traşi la răspundere."

Criticile adresate programului şi prezentate în Times sunt reţinute. Jameel Jaffer de la American Civil Liberties Union îşi face griji că efectuarea unor astfel de acţiuni nu ar trebui să fie încredinţate doar Executivului, deoarece acesta poate "face greşeli."

În acest mod se prezintă dezbaterea oficială.

Acceptarea şi sprijinul din partea establishmentului liberal american pentru asasinatele prezidenţiale , inclusiv a cetăţenilor americani, este rezultatul unei evoluţii tot mai înspre dreapta, care a avut loc timp de decenii. În timp ce Partidul Democrat a abandonat orice angajament privind o reformă socială, acesta a acceptat și a promovat atacuri asupra drepturilor democratice fundamentale: de la muşamalizarea scandalului Iran-Contra în anii 1980; la încercarea unei lovituri de stat de dreapta, prin investigaţiile lui Kenneth Starr şi a acuzării lui Clinton în anii 1990; la furtul alegerilor din 2000; la implementarea măsurilor unui stat poliţienesc în urma atacurilor din 11 septembrie şi lansarea unor războaie bazate pe minciuni în anii 2000.

Administraţia Obama, Partidul Democrat și cei liberali aflaţi la periferia sa, care sunt recrutaţi din clasa de mijloc superioară, pun în aplicare politici penale atât acasă, cât şi în străinătate. Acestea merg mai departe chiar şi de cele implementate de administraţia Bush.

Acest lucru nu poate fi justificat prin "războiul împotriva terorii" şi campania împotriva Al- Qaeda. În spatele acestor pretexte ideologice se află procese politice şi sociale profunde. Politica asasinării extrajudiciare a cetăţenilor americani subliniază legătura inextricabilă dintre militarismul din străinătate şi distrugerea democraţiei în Statele Unite. Ca răspuns la poziţia sa economică aflată în declin, elita conducătoare americană a căutat să se folosească de puterea sa militară imperativă pentru a-şi menţine poziţia de dominaţie globală. În special de la căderea Uniunii Sovietice, SUA a lansat un război după altul. Acestea sunt însoţite acum de o campanie de asasinare cu drone.

Declinul capitalismului american a fost în acelaşi timp însoţit de o concentrare suplimentară a bogăţiei în mâinile unei aristocraţii financiare tot mai parazitară, un proces care s-a accelerat de la debutul crizei economice mondiale în 2008.

Clasa de guvernământ este conştientă că atacul nesfârşit asupra locurilor de muncă, a salariilor şi programelor sociale generează opoziţie de masă. Ridicarea cadrului unui stat poliţienesc este îndreptat împotriva erupţiei inevitabile a luptelor sociale de masă.

În cadrul clasei conducătoare americane şi a reprezentanţilor săi politici din Partidul Democrat şi Republican nu există niciun sprijin autentic pentru democraţie. Drepturile democratice sunt tot mai incompatibile cu aristocraţia financiară şi sistemul social pe care acestea se bazează - capitalismul.

Apărarea drepturilor democratice, ca de altfel a tuturor drepturilor sociale şi politice, depinde de organizarea politică independentă şi de mobilizarea clasei muncitoare în lupta pentru socialism.