Română
Perspective

Obama la Ground Zero

Scurta vizită de joi a preşedintelui Barack Obama la New York, la Ground Zero, face parte dintr-o campanie orchestrată de a exploata în sensul cel mai reacţionar uciderea lui Osama bin Laden.

Pe măsură ce apar mai multe detalii, devine evident că operaţiunea pusă în aplicare de Navy Seals şi CIA în Pakistan a reprezentat o executare ilegală a unui om neînarmat. Există totodată tot mai multe indicii că anumite considerente politice interne au jucat un rol major în întreaga afacere.

În condiţiile unor războaie fără sfârşit şi fără rezultat, a unei crize economice prelungite şi a unei deteriorări extraordinare a condiţiilor sociale a muncitorilor americani, mânia populară este în creştere, iar o mare parte din aceasta este îndreptată spre administraţia Obama. Un element major în decizia de a-l ucide pe bin Laden a fost ideea că o operaţiune de succes ar putea fi exploatată pentru a creşte poziţia politică a lui Obama şi pentru a redirecţiona furia populaţiei prin promovarea şovinismului şi a militarismului.

Nu este o simplă coincidenţă faptul că "victoria" asupra uciderii lui bin Laden vine la doar o săptămână după spectacolul umilitor în care a fost prezentat publicului american “versiunea completă” a certificatului său de naştere. În ambele cazuri, la fel ca şi în multe dintre politicile administraţiei sale, acţiunile lui Obama sunt conduse de dorinţa de a se acomoda la politica de dreapta a republicanilor.

Iniţial, Obama a încercat să facă din vizita la Ground Zero o afacere bipartizană. El l-a invitat şi pe George Bush, cel care a exploatat evenimentele din 11 septembrie pentru a lansa războaie de agresiune şi un atac frontal asupra drepturilor democratice, acţiuni pe care succesorul său democrat le-a continuat şi escaladat.

Deoarece Bush a refuzat invitaţia, Obama a venit însotit de un republican care este, fără îndoială, o personificare chiar şi mai grotească a reacţiunii politice - fostul primar al New York-ului, Rudolph Giuliani. Acesta l-a însoţit pe Obama în vizită la o unitate de pompieri din New York City, la o secţie de poliţie şi apoi la Ground Zero.

În discursul său de la secţia de poliţie, Obama a subliniat că prezenţa lui Giuliani este "o mărturie că, deşi avem în vremuri obişnuite divergenţe politice, atunci când vine vorba de a menţine această ţară în condiţii de siguranţă, noi suntem, în primul rând, americani."

Ce prostii! De când Obama a devenit preşedinte, Giuliani l-a denunţat de nenumărate ori în termenii cei mai critici, acuzându-l că ar fi blând faţă de terorism şi că ar gestiona prost războiului din Afganistan. Decizia de a efectua asasinarea lui bin Laden cu sânge rece a fost determinată în mare parte de dorinţa lui Obama de a devia astfel de critici, adoptând metodele cerute de dreapta.

Obama, avocat al Biroului Constituţional şi fost preşedinte al revistei Harvard Law Review, aprofundează asaltul guvernului Statelor Unite asupra dreptului internaţional şi a principiilor constituţionale. Există o întreagă serie de precedente care se aplică în cazul lui Osama bin Laden şi care subliniază caracterul politic revoltător al administraţiei SUA, care a declarat că uciderea acestuia reprezintă un exerciţiu de "justiţie."

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul Statelor Unite a insistat ca criminalii de război nazişti să nu fie executaţi. Dacă ne bazăm pe afirmaţiile false făcute de către Departamentul de Justiţie a lui Obama în legătură cu uciderea lui bin Laden - cum că acesta ar fi fost un combatant în război şi, prin urmare, trebuia împuşcat – atunci ar fi trebuit ca toţi criminalii de război să fie executaţi fără judecată.

Guvernul Statelor Unite a insistat însă ca persoanele care s-au făcut responsabile de moartea a milioane de oameni să fie duşi în faţa instanţei de judecată de la Nürnberg, pentru a dezvălui şi a face dreptate pentru crimele de război comise de regimul lui Hitler.

Procesul lui Adolf Eichmann, bazat pe principiile de la Nürnberg, a stabilit un precedent similar. Agenţii israelieni care l-au capturat pe Eichmann în Argentina nu l-au executat, ci l-au capturat pentru ca acestuia să i se poată face procesul.

Este evident că bin Laden ar fi putut fi capturat în viaţă, însă ordinul de la Casa Albă spunea că el va trebui să fie executat pe loc. Administraţia Obama nu a avut dorinţa de a-l acuza pe liderul Al-Qaida de terorism şi crimă, acuzaţii care ar fi trebuit dovedite într-o instanţă de drept.

Dacă s-ar fi făcut acest lucru, ar fi existat riscul expunerii legăturilor apropiate şi pe termen lung ale lui Bin Laden cu agenţiile de informaţii americane. Acestea merg în urmă până la insurgenţa islamistă sprijinită de SUA în Afganistan în anii 1980. Ar fi existat şi pericolul ca evenimentele din 11 septembrie să fie discutate în faţa instanţei, ceea ce ar fi putut periclita efortul bipartizan concentrat de a camufla atacurile teroriste şi informaţiile anterioare pe care oficialii americani şi agenţiile de informaţii le-au avut despre acestea.

Obama nu a avut nici dorinţa de a reînvia o dezbatere legată de felul în care persoanele suspectate de terorism ar trebui să fie judecate: în faţa instanţelor civile, în acest caz bin Laden s-ar fi confruntat cu acuzaţii federale - sau a comisiilor militare. Dezbaterea aceasta a cedat-o deja republicanilor, atunci când a ordonat reluarea proceselor militare de la Guantanamo.

Execuţiile ilegale au devenit în cele din urmă procedura standard de operare a guvernului SUA şi sunt efectuate aproape zilnic, prin intermediul atacurilor cu drone Predator în Pakistan şi alte parţi ale lumii.

Raţionamentele pseudo-juridice ale acestor acţiuni reprezintă o ameninţare directă. Metodele utilizate pe plan internaţional ar putea fi folosite în cele din urmă chiar şi în Statele Unite, împotriva celor priviţi ca şi duşmani ai elitei conducătoare.

În îndeplinirea acestei politici ilegale şi reacţionare, Obama se bucură de sprijinul deplin al mass-mediei care s-a dedicat unei sărbătoriri obscene a crimelor din Pakistan, precum şi a aşa-numitor liberali de "stânga" care sunt extaziaţi de capacitatea preşedintelui democrat de a îmbrăca mantia "războiului împotriva terorismului."

New York Times scria într-un editorial: "Decizia riscantă şi îndrăzneaţa a d-lui Obama de a ataca campusul lui bin Laden din Pakistan a demolat ideea că el nu poate lua decizii dificile sau că îi pasă în primul rând de imaginea naţiunii în străinătate."

Eric Alterman a declarat în mod similar pentru Nations, spunând că, “hotărârea cu care ia decizii şi comportamentul său, combinate cu executarea profesională inegalabilă a operaţiunii, nu poate decât să impresioneze opinia mondială prin determinarea matură a conducerii SUA de după administraţia Bush."

Astfel de comentarii exprimă înclinarea spre dreapta a întregului strat socio-politic compus din secţiuni privilegiate ale clasei de mijloc superioare care se strâng sub banner-ul imperialismului american.

Încercarea lui Obama, reiterată şi amplificată de mass-media corporativă, de a invoca uciderea lui Osama bin Laden ca o pe o piatră de temelie a unităţii naţionale, are un conţinut profund reacţionar. Unii au sugerat că asasinarea ar putea reînvia sentimentul de unitate care a urmat după 11 septembrie, ca şi cum moartea lui bin Laden ar justifica toate crimele comise în numele acelei tragedii, inclusiv războaiele agresive în care au murit peste un milion de persoane.

Vizita festivă a lui Obama la Ground Zero a avut loc la 50 de ani după ce NASA a lansat primul astronaut american, Alan Shepard, în spaţiu. Zborul spaţial a avut loc la trei săptămâni după ce Uniunea Sovietică a trimis primul om în spaţiu, cosmonautul Yuri Gagarin şi după dezastrul umilitor suferit de imperialismul american datorită invaziei nereuşite a CIA în Golful Porcilor.

Ignorând Războiul Rece care se desfăşura în fundal, lansarea spaţială a captivat imaginaţia poporului american. Primindu-l patru zile mai târziu pe Shepard la Washington, preşedintele John F. Kennedy l-a laudat pe astronaut, precum şi pe oamenii de ştiinţă şi pe inginerii de la NASA pentru "contribuţia lor remarcabilă la progresul uman al tehnologiei spaţiale şi pentru că au demonstrat capacitatea omului de a cucerii spaţiul."

O jumătate de deceniu mai târziu se încearcă invocarea mândriei naţionale nu prin numirea unor realizări ştiinţifice, tehnologice sau de cercetare, ci prin munca murdară a unor echipe de asasini. Acest lucru denotă declinul politic al imperialismului american şi degenerarea avansată a clasei conducătoare.

6 mai 2011

Loading