Ca urmare a cifrelor economice slabe din SUA şi a unor noi temeri legate de o criză bancară în Europa, pieţele bursiere globale s-au prăbuşit joi din nou. Noile turbulenţe au subliniat impactul dezastruos al măsurilor de austeritate puse în aplicare în Europa şi Statele Unite.
În Statele Unite, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 3,68 la sută, NASDAQ a scăzut cu 5,22 la sută, iar S&P 500 a scăzut cu 4,46 la sută. Aceste scăderi au urmat vânzărilor din Europa, unde DAXul german a scăzut cu 5,82 la sută, iar FTSE britanic cu 4,49 la sută.
Investitorii şi-au mutat atenţia spre active sigure, ceea ce a avut ca urmare faptul că randamentul obligaţiunilor pe termen de zece ani a SUA a scăzut sub două procente. Este pentru prima dată în 49 de ani - de când Rezerva Federală a început înregistrarea evoluţiilor sale - când se întâmplă acest lucru. Preţul aurului a înregistrat la rândul său un nou record, de 1,823.70 dolari pe uncie.
Pieţele bursiere au început ziua cu o panică legată de preocupările faţă de băncile europene. Ele au scăzut după aflarea datelor dezastruoase din producţia americană, afacerile impbiliare şi inflaţia din SUA.
Philadelphia Federal Reserve a declarat joi că cifrele producţiei americane din regiunea Central –atlantică au scăzut la o rată asemănătoare cu cea din 2009, care a urmat prăbuşirii financiare din 2008. Indicele general al condiţiilor de afaceri a scăzut în august la -30,7 la sută, faţă de 3,2 în luna iulie. Indicele nu a atins niciodată un nivel atât de scăzut fără ca economia să nu fie oficial în recesiune.
National Association of Realtors a raportat joi că numărul vânzărilor imobiliare rezidenţiale a scăzut în această lună cu 3,5 la sută, atingând cel mai scăzut nivel al anului. Preţurile pentru case au scăzut în continuare, preţul mediu fiind cu 4,4 la sută mai mic decât cu un an în urmă.
Însă, potrivit Departamentului Muncii, preţurile de consum sunt la cel mai înalt nivel din luna martie încoace. Acestea au crescut în august cu cinci la sută faţă de luna iunie, după ce în lunile mai-iunie scăzuseră cu două procente. Este de aşteptat ca preţurile mai ridicate să reducă puterea de cumpărare a consumatorilor şi să încetinească astfel şi mai mult creşterea economică.
Săptămâna trecută a crescut şi numărul cererilor pentru acordarea ajutorului de şomaj: de la 399.00 cu o săptămână în urmă la 408.000 acum. Numărul acesta este în mod semnificativ mai mare decât cel prezis de economişti.
Statisticile au urmat unor cifre dezastruoase care fac referire la creşterea economică din Germania. Datele prezentate marţi au arătat că economia Germaniei aproape a stagnat în trimestrul al doilea, crescând cu numai 0,1 la sută, comparativ cu 1,3 la sută în primul trimestru.
Într-un sens mai larg, biroul de statistică al Uniunii Europene a raportat în aceeaşi zi că economia zonei euro a crescut cu doar 0,2 la sută în al doilea trimestru, comparativ cu o creştere de 0,8 la sută în primele trei luni ale anului.
Şi economia SUA a încetinit brusc în acest an. Pe fondul unei încetiniri economice globale, ea a înregistrat o creştere de doar 1,3 la sută în al doilea trimestru şi 0,4 la sută în primul trimestru.
Investitorii s-au panicat de evoluţia care indică o diminuare semnificativă a situaţiei financiare a băncilor europene chiar înainte ca cifrele economice dezastruoase din SUA să fie date joi publicităţii.
Wall Street Journal a citat un director al unei bănci europene care a declarat că funcţionarii de la U. S. Federal Reserve sunt "foarte îngrijoraţi" cu privire la stabilitatea băncilor europene. Declaraţia sa vine pe fondul temerilor reînnoite, că criza datoriei europene este de natură să se extindă şi în sistemul bancar american.
Investitorii s-au panicat miercuri când Banca Centrală Europeană a anunţat că ar putea face uz de rezerva sa în valoare de 500 de milioane de dolari. Aceasta ar fi fost prima dată în ultima jumatate de an când o bancă ar fi folosit această facilitate.
Ştirea a declanşat o vânzare a acţiunilor în sectorul financiar european. Banca franceză Société Générale a scăzut cu 12 la sută şi Dexia Belgia cu 14 la sută. Şi stocurile industriale au fost, de asemenea, grav afectate. Cei mai mari producători de oţel din Germania, ThyssenKrupp şi Salzgitter au scăzut cu 9,4 şi respectiv 8,6 la sută.
Condiţiile care au dus la aceasta vânzare au fost rezumate de către Morgan Stanley în ultima prognoza de creştere economică mondială publicată joi. Banca a redus perspectivele de creştere pentru 2011 de la 4,2 la sută la 3,9 la sută.
Morgan Stanley a declarat că reducerile bugetare încetinesc cu mult creşterea economică, în timp ce înrăutăţirea condiţiilor de creditare duc la o scădere a creditelor acordate.
Banca a declarat: "În prezent, multe banci nu au acces la pieţele de împrumut la tarife rezonabile" şi a adăugat că, "ca urmare, băncile comerciale continuă să înăsprească - chiar dacă doar în măsură limitată - condiţiile de creditare, atât pentru clienţii din lumea afacerilor, cât şi pentru cei din comerţul cu amănuntul. Dacă această nelinişte pe piaţa obligaţiunilor continuă şi în toamna, va creşte riscul ca lipsa de disponibilitate a creditelor să adâncească creşterea cererilor de creditare internă.
Efectele dezastruoase ale măsurilor de austeritate puse în prezent în aplicare pe întreg teritoriul Statelor Unite şi în Europa au fost rezumate între timp de către un manager la fondul de hedging francez, care a declarat pentru Financial Times: "Adevărul simplu cu care piaţă trebuie să ajunga la un acord este faptul că reducerea unei datorii mari afectează creşterea economică, ceea ce va avea ca urmare faptul că plata datoriilor va dura mai mult, ceea ce va afecta creşterea economică şi aşa mai departe."
Recentele vânzări de acţiuni arată că, mânată de măsurile de austeritate globale şi de criza financiară, economia mondială intră într-o noua recesiune.