Română

Preţurile acţiunilor scad, iar Europa intră în recesiune

Preţurile acţiunilor europene au scăzut joi datorită unor rapoarte care sugerează că Europa şi SUA se cufundă în recesiune, iar creşterea de pe pieţele asiatice a încetinit.

 

Principalele pieţe de valori din Londra, Frankfurt şi Paris au pierdut la începerea tranzacţionării aproximativ trei la sută faţă de joi. Pierderile recente înseamnă că unele pieţe bursiere europene, inclusiv FTSE din Londra, au pierdut douăzeci la sută din valoarea lor în raport cu vârful înregistrat cu doi ani în urmă.

 

Potrivit furnizorului de servicii financiare Markit, PMI (Purchasing Managers Index) pentru zona euro a scăzut de la 50,7 la sută în luna august la 49.2 la sută. Faptul că pragul de 50 la sută a fost atins înseamnă că activitatea afacerilor în zona euro a scăzut pentru prima dată din iulie 2009. Chris Williamson, autorul studiului Markit, a declarat: "Redresarea s-a încheiat, acum se merge din nou în jos ".

 

Raportul mai precizează şi că producţia economică a Europei va scădea în următoarele luni şi că numărul de comenzi pentru firmele din zona euro au ajuns la cel mai scăzut nivel din iulie 2009. Williamson a concluzionat că "lucrurile se vor deteriora şi mai mult în lunile următoare."

 

Principalul motiv pentru declinul din zona euro este declinul în activitatea economică a celei mai mari puteri economice a Europei, Germania. În ultimii doi ani, "redresarea" economică a ţărilor din zona euro a acoperit deviaţiile mari înregistrate între diferitele economii. Unele state sunt deja în recesiune - în special Grecia. Alte state sunt în pragul recesiunii - cum ar fi Portugalia, Spania şi Italia. Activitatea economică în zona euro a crescut până acum în principal datorită creşterii celei mai mari puteri economice, Germania.

 

Acum se deplasează şi Germania spre recesiune. PMI-ul german a scăzut la 50,89 la sută - cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani. Prin prăbuşirea cifrelor din sectorul producţiei şi serviciilor va scădea, pentru prima dată în opt luni, şi creşterea economiei germane. Tim Moore de la Markit a declarat: "Primele rezultate ale PMI pentru luna septembrie arată că recuperarea în sectorul privat german este pe teren nesigur."

 

Semnele de alunecare a Europei în recesiune vin după o serie de avertismente conform cărora şi alte părţi ale lumii sunt ameninţate de recesiune sau economiile lor au încetinit.

 

Fondulul Monetar Internaţional a declarat marţi într-un raport din World Economic Outlook că "economia mondială este într-o nouă fază periculoasă" şi a avertizat cu privire la pericolele aşa-numitei duble-recesiuni în Statele Unite şi Europa.

 

Şeful Rezervei Federale, Ben Bernanke, a anunţat o zi mai târziu că pentru Statele Unite există "riscuri serioase." Ieri, Bernanke a anunţat măsurile pe care le-a propus pentru sporirea lichidităţii băncilor. Acestea vizează continuarea distribuirii de credite cu rate scăzute ale dobânzii. Acest lucru a dus la creşterea valoarii monedei euro şi la preţuri mai mari pentru exporturile europene şi, ca urmare, la încetinirea creşterii economice actuale în Europa.

 

În timp ce statele de pe ambele maluri ale Atlanticului alunecă în recesiune, tensiunile între partenerii din perioada postbelică sunt în creştere. Antagonismul tot mai mare între cele două părţi a fost evidenţiat săptămâna trecută, când secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, şi-a facut apariţia la o reuniune a miniştrilor de Finanţe europeni care a avut loc în Polonia.

 

Miniştrii Economiei din Europa au fost reţinuţi la sugestia lui Geithner de a lansa un pachet de stimulare economică pentru Europa. Unii lideri europeni, cum ar fi liderul grupului euro, Jean-Claude Juncker, şi ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, au respins imediat planul lui Geithner.

 

Ministrul de Finanţe austriac, Maria Fekter, a criticat deosebit de violent propunerile venite din SUA şi politica lor economică. Ea a spus presei: "Mi se pare ciudat că americanii, care stau din punct de vedere economic mult mai rău decât zona euro, vor să ne spună ce trebuie să facem. Însă, dacă facem noi o propunere (...) o resping imediat."

 

Fricţiunile între Statele Unite şi Europa au fost sub presiune constantă şi din partea agenţiilor de rating din SUA.Standard & Poor's a retrogradat luni ratingul de credit al Italiei, iar miercuri a făcut acelaşi lucru cu ratingul a şapte bănci italiene, printre care cu cea mai importantă, UniCredit.

 

Agenţia şi-a justificat decizia pe faptul că a vizat băncile cu un nivel ridicat de expunere la datoriile suverane ale altor ţări europene. De retrogradarea ratingului din partea S&P a fost afectată şi filiala italiană a băncii franceze BNP Paribas. Acest lucru a dus la creşterea presiunii venită de pe pieţele financiare asupra sectorului bancar francez.

 

Prim-ministrul italian a reacţionat la aceasta decizie criticând public agenţiile de rating. El a spus că deciziile lor par a fi influenţate mai mult de rapoartele din mass-media, decât de realitate şi că par determinate de considerente politice.

 

Nu numai tensiunile şi şovinismul împotriva celeilalte părţi a Atlanticului sunt în creştere, ci, de asemenea, şi diviziunile naţionale în Europa. Faptul că SUA şi Europa alunecă în recesiune este urmarea deciziei guvernelor respective de a pune la dispoziţia băncilor fonduri nelimitate - aceste sume trebuie acum recuperate prin programele de austeritate care sunt impuse clasei muncitoare.

 

Criza datoriei care a început în unele state de frontieră a pătruns rapid în inima Europei. Principalele puteri ale Europei - în special Germania - doresc exacerbarea măsurilor de austeritate. Membrii de conducere ai partidelor care formează coaliţia în guvernul german au salutat retrogradarea ratingului Italiei şi cer presiuni pentru o mai mare austeritate. Peter Altmaier de la CDU a declarat în această săptămână: "Cazul Italiei arată că nu este vorba doar despre Grecia."

 

Elita politică din Germania şi Europa este hotărâtă să menţină austeritatea, chiar dacă prin aceasta aruncă Europa în recesiune şi duce milioane de muncitori europeni la şomaj şi sărăcie.