La doar o zi după ce CIA a anunţat în mod public că a dejucat un plan Al Qaeda de a arunca în aer o aeronavă comercială, oficialii americani au dezvăluit marţi, că presupusul atentator era de fapt un informator care lucra pentru CIA şi serviciile secrete arabe.
Această întorsătură a evenimentelor este asemănătoare cu multe alte comploturi teroriste din SUA “dejucate” de autorităţile federale. În cea mai mare parte a cazurilor a fost vorba de fapt despre informatori secreţi care au acţionat ca provocatori, instigând la comploturi regizate guvernamental şi în care, un ţap ispăşitor naiv a primit bani, bombe şi arme false înainte de a fi arestat.
Raportul dat în urma acestei ultime operaţii este în mod voit unul neclar. Oficialii au declarat, că scenariul a început cu infiltrarea unui dublu agen arab al CIA într-un grup afiliat cu Al Qaeda care îşi are baza în Yemen, în Peninsula Arabică. Este neclar motivul pentru care guvernul SUA a ales să expună public un spion aparent atât de valoros, făcând public presupusul complot.
Din diferitele versiuni raportate de mass-media este imposibil să deosebim adevărul de ficţiune. Însă faţă de afirmaţiile de bază expuse este necesară o atitudine mai mult decât sceptică. Dezbaterea în exces a mass-mediei a acestui subiect indică, că cu mai puţin de şase luni înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, elemente din cadrul administraţiei Obama şi din aparatul de stat vor să mute “războiul împotriva terorismului” în centrul atenţiei politicii americane.
Washington Post a explicat în mod clar aceast fapt într-un editorial publicat miercuri şi intitulat “SUA acţioneză pe drept dacă joacă dur împotriva teroriştilor din Yemen.” Ziarul citează presupusul complot cu bombă pentru a explica retroactiv escaladarea atacurilor cu drone din Yemen ale administraţiei Obama. În primele patru luni ale accestui an, avioanele fără pilot au trimis asupra ţintelor din ţară mai multe rachete decât în anii 2010 şi 2011 la un loc.
Editorialul a continuat cu o laudă la adresa consilierului – şef pe probleme de contra-terorism de la Casa Albă, John Brennan, care, într-un discurs ţinut săptămâna trecută, a justificat atacurile cu drone ca fiind legale şi “etice.” Brennan a spus, că atacurile au fost consimţite de către autorizaţia pentru folosirea forţelor militare adoptată de Congres în septembrie 2001 şi folosită pentru a justifica şi zăboaiele din Afganistan şi din Irak.
În timp ce mass-media a oferit o relatare detaliată a presupusului complot terorist, anunţului făcut marţi de către Pentagon - că “instructori” ai forţelor speciale au fost trimişi înapoi în Yemen- nu i s-a acordat practic nicio atenţie. “Instructorii” le vor fi alături soldaţilor care sprijină acolo o dictatură susţinută de către SUA şi care luptă într-un război civil fără sfârşit. Forţele speciale fuseseră retrase din ţară, după ce răscoale de masă l-au înlăturat de la conducere pe dictatorul Ali Abdullah Saleh, care a condus ţara timp de treizeci şi trei de ani - doar pentru ca înlocuitorul său să poată prelua puterea. Pentagonul a mai anunţat şi că o trupă de asalt formată din aproximativ 2.000 de puşcaşi marini a fost trimisă în Golful Aden de pe coasta Yemen-ului.
Prin urmare, “războiul împotriva terorii”, de data acesta având forma unui complot terorist, este folosit pentru a justifica un nou război american, de data aceasta în Yemen. Ţara are o mare importanţă strategică pentru SUA, deoarce de acolo pot fi controlate anumite puncte dintre Marea Roşie şi Marea Arabiei, o rută cheie pentru transportul petrolului şi pentru că se află la graniţă cu Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume.
Există cu siguranţă şi anumite calcule politice pentru hotărârea de a face public complotul terorist. Obama şi-a relansat campania electorală lăudându-se cu faptul, că el a fost cel care a ordonat asasinarea lui Osama bin Laden. În ceea ce priveşte “problema siguranţei naţionale”, el pare hotărât să împiedice un atac de dreapta din partea republicanilor. Pentru acesta el se laudă cu recordul de a fi cel mai militarist preşedinte din istoria ţării.
În final, pe lângă politicile externe şi obiectivele politice imediate, faptul, că presupusul complot a fost făcut public serveşte şi unui scop instituţional, oferind o justificare pentru perpetuarea unui aparat masiv de agresiune militară şi pentru represiunea din ţară.
Miercuri, în faţa Congresului, şeful FBI Robert Mueller a amintit de complot pentru a cere o schimbare rapidă a legilor, astfel încât guvernul SUA să primească autorizaţia de a spiona comunicările electronice. Aceste autorizaţii vor expira la sfârşitul anului.
Comentatorul CNN Fareed Zakaria a atras atenţia asupra acestei probleme într-un articol postat săptămâna acesta. El a observat, că Washington-ul este în continuare “dedicat cu hotărâre războiului terorii de acasă” şi “pentru extinderea birocraţiei federale pentru a-l susţine pe acesta.”
El scrie : “Începând cu 11 septembrie 2001, guvernul SUA a creat şi a reconfigurat cel puţin 263 de organizaţii pentru a se ocupa de anumite aspecte ale războiului împotriva terorii. Treizeci şi trei de clădiri – acoperind 1,57 kilometrii pătraţi - de douăzeci şi două de ori mai mari decât Capitoliul sau de trei ori mai mari decât Pentagonul - au fost construite doar pentru agenţiile de inteligenţă. Cea mai mare instituţie după Pentagon şi Ministerul pentru Afacerile Veteranilor este acum Departamentul pentru Securitate Internă, în cadrul căreia lucrează 230.000 de oameni.”
Zakaria notează, că multe resurse ale acestui aparat de inteligenţă “influenţează între timp fiecare aspect al vieţii din America. De exemplu, aproximativ 30.000 de oameni …sunt angajaţi exclusiv pentru a intercepta convorbirile telefonice şi alte mijloace de comunicare din SUA.”
Timp de zece ani, prima administraţie Bush şi acum cea a lui Obama, încearcă să terorizeze poporul american cu presupusele ameninţări teroriste. Însă anunţul alarmant privind “noi comploturi teroriste” nu a mai avut efectele scondate.
Marea majoritate a poporului american se opune războiului şi a văzut de nenumărate ori cum „războiul împotriva terorii” a fost folosit pentru a justifica agresiunile militare din alte ţări. Cu toate acestea, milioane de muncitori din SUA şi din lume se confruntă momentan cu ameninţări mai mari, sub forma şomajului în masă, a standardelor de viaţă aflate în scădere, lipsa unui viitor pentru tineret şi distrugerea educaţiei publice şi a drepturilor sociale de bază.
Campania electorală din 2012 a Partidului Democrat şi Republican nu va oferi nicio posibilitate de a vota pentru sau în favoarea countinuării dezvoltării aparatului militar şi de inteligenţă şi a ameninţării pe care acesta o are faţă de drepturile democratice şi însuşi vieţile muncitorilor la scară mondială. Campania nu va permite nici votul pentru sau în favoarea atacului asupra locurilor de muncă, a salariilor şi condiţiilor sociale, atacuri care se duc în interesul băncilor şi a elitei conducătoare. Ambele partide sunt dedicate profund acestor politici.
Faţă de acestea, în cadrul sistemului capitalist bipartid nu poate exista nicio opoziţie. O astfel de luptă poate fi dusă doar prin mobilizarea politică independentă a clasei muncitoare pe baza unui program socialist care să pună capăt sistemului de profit.
Acesta este programul pentru care luptă Partidul Egalităţii Socialiste şi candidaţii săi pentru preşedinte şi vice-preşedinte, Jerry White şi Phyllis Scherrer. Preia lupta împotriva militarismului şi pentru apărarea drepturilor sociale sprijinind şi devenind activ în cadrul campaniei electorale a SEP.