Miniştrii de Finanţe din zona euro care s-au întâlnit pe 9 iulie la Bruxelles au solicitat punerea în aplicare a mai multe măsuri de austeritate drept răspuns la criza economică europeană aflată în creştere. Întâlnirea a hotărât să acorde Spaniei o parte din împrumutul în valoare de 100 de miliarde de euro pentru a salva bănci spaniole, lucru convenit la ultimul summit al Uniunii Europene care a avut loc luna trecută. Împrumutul intermediar este însă condiţionat, guvernul spaniol trebuind să facă mai multe reduceri de buget.

În cadrul unui briefing după reuniunea miniştrilor de Finanțe, Comisarul European pentru Afaceri Economice şi Financiare, Olli Rehn, a declarat presei că este necesar ca Spania să ia măsuri suplimentare pentru o consolidare fiscală. "Eu aştept ca aceste măsuri suplimentare să fie luate cât mai curând," a subliniat el.

Rehn a cerut mai multă austeritate în ciuda faptului, că prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy a anunțat cu doar o sâmbătă în urmă noi reduceri de buget.

Propunerea pentru noi măsuri de austeritate în Spania vine în urma unor anunţuri similare făcute de către guvernele din Italia, Franţa şi Grecia. Criza europeană are un impact tot mai mare asupra comerţului mondial şi a pieţelor financiare, iar guvernele europene individuale şi Uniunea Europeană intenţionează să intensifice politicile de austeritate și să se asigurare, că povara crizei este dusă complet de către clasa muncitoare.

În timp ce între Paris, Berlin și Roma există acorduri privind impunerea austerităţii, neinţelegerea între statele europene este mare atunci când vine vorba despre naţiunile care ar trebui să suporte riscul financiar cel mai mare pentru a asigura refinanțărea sistemului bancar aflat în dificultate.

Summitul UE care a avut loc la sfârşitul lunii iunie a fost marcat de dezacordurile profunde asupra propunerilor de a finanţa Spania. Germania a insistat ca orice afacere care ar ajuta băncile spaniole să nu ducă la răspândirea riscului datoriei între statele europene, cea mai mare parte cazând asupra Germaniei. Franţa s-a aliat cu Spania și Italia pentru a forţa cancelarul german să facă unele concesii în acest punct.

Conflictul a reapărut luni în cadrul reuniunii miniştrilor de Finanţe. Înainte de reuniune, prim- ministrul Rajoy a subliniat, că sunt necesare măsuri imediate, declarând: "Este timpul să trecem de la cuvintele la fapte. Europa trebuie să se conformeze cât mai repede posibil .... În joc este proiectul european."

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat la rândul său în mod clar, că hotărârea luată luni, de a acorda Spaniei 30 de miliarde din cele 100 de miliarde de euro promise, depinde de acordul cu Parlamentul German. "Trebuie să fie clar, că nimic nu se va întâmpla rapid, " a declarat Schäuble după întâlnire.

Dezacorduri au părut şi pentru un al doilea punct aflat pe ordinea de zi, un înlocuitor pentru liderul grupului euro , Jean Claude Juncker, care a dat de înţeles de multa vreme că dorește să părăsească aceasta poziție. Guvernul german l-a propus pe Schäuble, în timp ce Franţa a insistat ca aceasta poziţie cheie să fie ocupată de propriul lor ministru de Finaţe. În imposibilitatea de a conveni asupra unui candidat comun, adunarea a hotărât ca Juncker să ocupe pentru moment în continuare respectiva poziţie.

După summitul UE din 29 iunie, liderii europeni au încercat să elimine unele difereţe. Cancelarul german Angela Merkel a călătorit săptămâna trecută la Roma şi apoi în Franţa pentru a discuta şi a se fotografia cu premierul italian Mario Monti şi noul preşedinte al Franţei, Francois Hollande.

Încercările de a demonstra armonie nu pot însă ascunde diviziunile economice în creştere. În ciuda tuturor eforturilor de a sprijini băncile europene, inclusiv decizia luată săptămâna trecută de către Banca Centrală Europeană, de a scădea rata dobânzii sale la un procent record de 0,75 de procente, pieţele financiare continuă să ceară noi injecţii de bani.

Moneda euro a continuat să scadă comparativ cu alte valute, în timp ce ratele de interes pentru obligaţiunile guvernamentale pentru Spania şi Italia au atins din nou pragul critic de şapte procente.

În acelaşi timp, randamentele pentru obligaţiunile Germaniei au coborât luni sub zero. Investitorii erau pregătiţi să ofere un premiu pentru privilegiul de a împrumuta bani statului german, deoarece obligaţiunile germane sunt considerate a fi sigure.

Aceste diferenţe financiare din cadrul Europei au fost adresate doar pe scurt de Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, în cursul săptămânii trecute când a anunţat o nouă injecţie de fonduri către bănci. Înţelegând efectele limitate avute de acordarea unor credite ieftine băncilor din zona euro, Draghi a declarat: “ Este neclar dacă asemenea măsuri pot fi efective într-o zonă profund fragmentată.”

Comentând asupra nivelului ridicat al randamentelor cerut pentru obligaţiunile italiene, primul ministru Monti a acuzat ţările din Europa de Nord. Pe timpul unei vizite în Franţa, el a declarat: “Contaminarea a crescut din nou datorită mai multor factori…..inclusiv a unor comentarii nepotrivite făcute de unele autorităţi politice, în special din ţările nordice.“ Comentariile sale au fost îndreptate înspre ministrul de Finanţe din Finlanda şi a directorului Băncii Centrale Daneze care s-au alăturat Germaniei şi au comentat împotriva răspândirii riscului financiar în cadrul statelor din zona euro.

Între timp, în Germania se face un lobby crescând care cere guvernului să respingă orice alte tendinţe înspre integrarea europeană. 160 de economişti germani conduşi de Hans-Werner Sinn, şeful institutului Ifo, au publicat cu două săptămâni în urmă o scrisoare deschisă în care au scos în evidenţă pericolele cu care se confruntă economia din Germania datorită expunerii sale la datoria europeană şi au avertizat împotriva oricărei alte investiţii.

Într-o încercare paralelă, politicienii naţionalişti fac lobby în încercarea de reduce implicarea Germaniei în Europa. Ei depun cereri la Curtea Constituţională Germană, declarând că mecanismele europene de acordare a fondurilor nu sunt compatibile cu constituţia Germaniei. Cu două săptămâni în urmă, Curtea Constituţională a început deliberările asupra unui număr de astfel de cereri.