Un raport al Comisiei independente pentru drepturile omului din Afganistan (AIHRC) a fost publicat până acum doar parţial. Acesta dezvăluie atrocităţile și crimele de război comise de guvernul afgan şi de lorzii războiului între 1978-2001 şi reprezintă o acuzare devastatoare a regimul american de marionete de la Kabul.

AIHRC, o organizație instituită de regimul de la Kabul, a documentat cazierul judiciar al lorzilor războiului care conduc regimul și a puterilor care îl susţin, mai presus de toate, Statele Unite.

Raportul conţine 800 de pagini şi este intitulat " Prezentarea conflictelor din Afganistan începând cu 1978". Raportul a fost pregătit timp de șase ani începând din 2005 încoace de o echipă compusă din patruzeci de cercetători care au lucrat împreună cu experţi juridici internaţionali şi medici legişti. Aceştia au găsit dovezi a o sută optzeci de gropi comune, crime extrajudiciare, arestări arbitrare, violuri și distrugerea unor oraşe şi sate. Comisarul Ahmad Nader Nadery a raportat că comisia a listat un milion de oameni ucişi - nu toţi prin crime de război - iar alte 1,3 milioane de oameni au rămas cu handicap.

Raportul cataloghează crimele comise de toate părţile implicate în războaiele care au devastat Afganistanul, atât cele ale regimului sprijinit de Uniunea Sovietică între 1978- 1992, dar şi cele ale miliţiilor mujahedine. Miliţiile mujahedine au fost sprijnite de CIA şi au luptat împotriva regimului, l-au răsturnat și au împărțit apoi Afganistanul între ele.

Raportul detaliază războiul civil brutal care a urmat după căderea regimului sprijinit de Uniunea Sovietică. Războinicii islamişti pe care Washingtonul i-a numit cândva "luptători pentru libertate" s-au luptat pentru putere şi pentru controlul resurselor, inclusiv a profitabilului comerț afgan cu opiu. Abuzurile şi atrocităţile asupra drepturilor omului au continuat şi sub grupurile de talibani care s-au format cu sprijinul pakistanez şi tacit al SUA - precum şi a lorzilor războinici rivali din Nord.

După cum era de aşteptat, oficialii afgani numiţi drept responsabil de atrocităţile comise au obiectat la publicarea raportului, în mass-media ajungând doar fragmente din acesta.

În raport sunt numiţi, printre alţii, următorii oficiali afgani: fostul vicepreşedinte Muhammad Qasim Fahim, un lord al războiului tadschikistanez; al doilea vicepreşedinte, Karim Khalili, un lord al războiului din tribul Hazara ; Generalul Atta Mohammed Noor, un alt lord al miliţiei tadschikistanez care este în prezent guvernator provincial şi Generalul Abdul Rashid Dostum, un lord al războiului uzbek notoriu, care este șeful statului major al forțelor armate afgane.

Importanţă politică a acestor asasini subliniază caracterul josnic şi corupt al regimului din Afganistan condus de Preşedintele Hamid Karzai. Încă de la început, acesta s-a bazat pe o reţea reacţionară de lorzi ai războiului provinciali şi locali, comandanţi ai miliţiei şi lideri de trib.

Cenzurarea raportului privind crimele de război nu ar fi posibilă fără complicitatea SUA. Conform New York Times, Ambasada SUA în Kabul a obiectat la publicarea raportului; oficialii americani declarând că publicarea sa ar "deschide răni noi."

Raportul nu expune doar lorzii războiului din Afganistan, ci si din Statele Unite şi aliaţii săi, inclusiv Arabia Saudită şi Pakistanul. Ele au finanţat, înarmat şi instruit diferitele miliţii islamiste reacţionare care au luptat împotriva regimului susţinut de Uniunea Sovietică în anii 1980, au devastat ţară în anii 1990 şi au condus-o în ultimul deceniu în colaborare cu Washington.

Documentul se opreşte în 2001 şi spune puţin despre crimele comise de către forţele SUA şi NATO a căror ocupaţie în Afganistan a început în acel an. Cu toate acestea, chiar şi detaliile limitate ale operaţiunilor din Afganistan din ultimele luni ale anului 2001 indică crime de război. CIA a lucrat îndeaproape cu aliații săi , inclusiv pentru uciderea în masă a pretinşilor talibani deţinuţi în fortăreaţa Qala-i Janga de lângă Mazar-i Sharif.

Raportul voluminos dedică numai două pagini " fărădelegilor făcute de forţele SUA." Cu toate acestea, paginile includ bombardarea civililor, utilizarea fără discernământ a armelor - inclusiv a bombelor de tip cluste - detenţia prelungită a prizonierilor fără un proces echitabil, tortură şi răzbunări.

Sensibilitatea Washingtonului în legătură cu raportul afgan nu este legată doar de crimele sale din trecut. Prin revizuirea perioadei dintre anii 1978 și 2001, documentul este un memento, că imperialismul SUA nu doar a ajutat la crearea unor bestii precum Dostum, Fahim şi Khalili, ci, de asemenea, SUA a şi finanţat şi înarmate miliţiile islamiste afgane şi externe care în prezent se luptă împotriva ocupației SUA - cum ar fi Gulbuddin Hekmatyar şi reţeaua teroristă internaţională Al Qaeda.

Dacă islamiştii ca Hekmatyar sunt numiţi de către mass-media americană "luptători pentru libertate" sau denunţati drept "terorişti" depinde în totalitate dacă aceştia servesc intereselor SUA sau nu. Legile talibane reacţionare, de exemplu cele îndreptate împotriva femeilor, au fost condamnate de Washington doar de la sfârşitul anului 1990 încoace, atunci când talibanii au devenit un obstacol pentru noile planuri americane de a construi conducte de petrol şi gaz din Asia Centrală prin Afganistan.

Această istorie expune caracterul fals al "războiului împotriva terorii" dus de SUA, război care a fost utilizat drept pretext pentru războaiele care au întărit dominaţia SUA peste regiunile bogate în energie din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală şi pentru a configura infrastructura unui stat poliţienesc în America.

În plus, Statele Unite şi aliaţii săi europeni exploatează acum aceste metode criminale dezvoltate în Afganistan şi în alte părţi din Orientul Mijlociu. În numele "eliberării" populaţiei libaneze, SUA şi NATO au înarmat şi susţinut miliţiile din opoziţie, inclusiv pe cele care au legături cu Al-Qaeda şi care l-au răsturnat de la putere pe Gaddafi cu ajutorul unor bombardamente masive ale NATO. Regimului actual de la Tripoli este compus din islamişti, aventurieri şi alte active SUA care sunt la fel de reacţionare ca omologii lor din Kabul.

Acum, administraţia Obama sprijină islamiştii, forţele Al Qaeda şi alte miliţii pentru a-l înlătura de la putere pe Președintele Siriei, Bashir al Assad, şi pentru a instala un regim pro-american în Damasc.

Washingtonul speră să cenzureze raportul afgan, astfel încât aceste adevăruri despre crimele sale din Afganistan să nu alimenteze opoziţia faţă de politicile penale care se desfășoară acum în întregul Orient Mijlociu.