Până la sfârşitul acestei luni, preşedintele Barack Obama este aşteptat să anunţe decizia sa cu privire la numărul de soldaţi pe care îi va retrage din Afganistan începand cu luna iulie. Termenul "pentru începerea retragerii forţelor noastre din Afganistan " este cel pe care preşedintele şi l-a autoimpus în decembrie 2009.

Obama a făcut promisiunea într-un discurs în care anunţa "creşterea temporară” a trupelor cu încă 33.000 soldaţi care urmau să fie trimişi în ţara sfâşiată de război. Din momentul preluării conducerii la începutul anului 2009, administraţia democrată a triplat numărul soldaţilor americani dislocaţi în Afganistan. Numărul acestora a ajuns la aproape 100.000.

La un an şi jumătate de la acest discurs, Obama şi alţi oficiali americani încearcă să minimalizeze importanţa termenului limită din iulie 2011, subliniind faptul că acesta este doar începutul unui proces care va fi determinat de condiţiile predominante din Afganistan şi de sfatul primit de la comandanţii militari.

Sondajele de opinie indică că două treimi din publicul american se opune războiului şi aproape trei sferturi doresc să vadă o retragere "substanţială". Costurile de război ajung la 2 miliarde de dolari pe săptămână în timp ce în ţară au loc reduceri continue ale cheltuielilor sociale. Însă atenţia publicului a fost îndreptată spre acest termen limită.

Pentagonul a exprimat în mod clar că va vea loc doar retragerea unor trupe de sprijin. Puterea armată terestră din Afganistan va fi păstrată intactă, cel puţin anul acesta şi pentru “sezonul de luptă” din vara anului viitor, atunci când talibanii şi alte grupuri armate opuse ocupaţiei conduse de SUA îşi vor lansa ofensiva militară. Secretarul Apararii Robert Gates, care îşi părăseşte postul la sfârşitul acestei luni, a insistat public ca orice retragere să fie una "modestă" şi ca Statele Unite să nu se "grăbească să părăsească" Afganistanul.

Membrii de frunte ai Congresului, inclusiv unii republicani, au solicitat o retragere mai accelerată. Senatorul Carl Levin, democratul din Michigan care prezidează Comitetul de Servicii Armate a Senatului a pledat pentru retragerea a 15.000 de soldaţi, inclusiv a unor trupe combatante, începând cu luna viitoare.

Propunerea lui Levin ar lăsa încă 85 la sută din forţa SUA în Afganistan, adică 50. 000 de soldaţi din cei 65.000 pe care Obama i-a trimis în ţară de la începutul anului 2009.

În timp ce mass-media şi-a concentrat atenţia asupra acestei dezbateri publice destul de limitate de la Washington, în spatele scenei, oficialii americani desfăşoară două seturi de negocieri care oferă o perspectivă asupra obiectivelor reale ale acestui război care durează de aproape zece ani.

Secretarul Apărării Gates a confirmat într-un interviu televizat transmis duminică că negociatorii americani sunt în discuţii cu reprezentanţi ai talibanilor, adică cu mişcarea islamistă a cărui regim a fost răsturnat de către invazia americană în octombrie 2001.

În acelaşi timp, Statele Unite a cerut Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să facă o distincţie între sancţiunile internaţionale aplicate regimului taliban faţă de la cele aplicate Al Qaeda. Ambasadorul Washingtonului la ONU, Susan Rice a lăudat iniţiativa, numind-o "un instrument important de promovare a reconcilierii" care ar transmite "talibanilor un mesaj clar că pentru ei există un viitor."

Dacă ţinem cont de faptul că în ultimii ani mulţi comandanţi americani s-au lăudat cu numărul de presupuşi talibani ucişi sau capturaţi – număr întrecut cu mult de victimele nevinovate din rândul civililor - atunci această promisiune a unui "viitor" ar putea părea absurdă. Publicul american a auzit timp de aproape un deceniu cum politicienii şi generalii au identificat talibanii cu Al Qaeda şi au insistat că războiul trebuie purtat pentru a învinge terorismul şi pentru a preveni un alt 9/11 pe teritoriul SUA.

Chiar dacă discuţiile au fost reluate, Gates a subliniat că acest lucru nu înseamnă că SUA îşi va limita operaţiunile militare. "Cred că talibanii au început să simtă presiunea militară şi încep să înţelegă că nu pot câştiga atâta timp cât nu sunt dispuşi să aibă o conversaţie serioasă", a declarat el pentru CNN.

Trupele americane vor continua prin urmare să ucindă şi să moară în Afganistan, dar pentru ce? Pretextul că aceştia apără America de un atac şi-a pierdut toată credibilitatea.

Al doilea set de negocieri cvasi-secrete se desfăşoară cu regimul sprijinit de SUA al preşedintelui Hamid Karzai referitor la un acord de parteneriat strategic care ar asigura Pentagonul şi NATO de accesul permanent al bazelor militare pe teritoriul afgan. În timp ce în public se ţin discursuri despre retragerea trupelor, aceste discuţii private au ca scop menţinerea forţelor americane în Afganistan pentru următoarele decenii.

Sâmbătă, în timp ce o delegaţie SUA trimisă să negocieze acest acord strategic a ajuns la Kabul, preşedintele Karzai a ţinut un discurs televizat la nivel naţional în care a criticat SUA şi aliaţii săi din NATO."Ei sunt aici din motive egoiste, urmăresc scopuri proprii şi se folosesc de ţara noastră pentru asta", a declarat Karzai. El a denunţat, de asemenea, forţele de ocupaţie pentru uciderea afganilor şi degradarea mediului ţării, inclusiv prin utilizarea muniţiei cu uraniu sărăcit.

Protestul lui Karzai este o reflecţie palidă a ostilităţii populare copleşitoare a afganilor faţă de forţele de ocupaţie conduse de SUA, de care preşedintele marionetă şi cohortele lui se tem pe drept că i-ar putea distruge.

Karzai şi acoliţii lui se tem în acelaşi timp că acordul cu Washington privitor la prezenţa militară SUA pe termen lung în Afganistan - inclusiv negocierile directe cu talibanii - ar putea însemna sfârşitul lor.

Ca şi în cazul regimurilor anterioare din Afganistan, Karzai încearcă să menţină un echilibru între Washington, ale cărui trupe şi bani îl menţin la putere, şi rivalii regionali ai Americii, care se tem tot mai mult de scopurile strategice ale SUA în regiune.

Din acest motiv Karzai a participat săptămâna trecută la reuniunea Organizaţiei de Cooperare Shanghai din Kazahstan. În cadrul întâlnirii, membrii SCO de conducere, China şi Rusia, au înaintat o rezoluţie în care se cere un Afganistan "independent şi neutru" - o declaraţie inconfundabilă de opoziţie la o continuare a prezenţei militare americane în ţară.

Trupele americane se luptă şi mor în Afganistan nu pentru a învinge terorismul sau pentru a apăra democraţia. Obiectivul real al acestui război este de a asigura imperialismului american dominaţia asupra bogăţiilor energetice din Asia Centrală şi controlul asupra conductelor care duc această bogăţie naturală în Occident.

Nereuşind să atingă acest obiectiv în 10 ani de război şi ocupaţie, Washingtonul se confruntă cu o opoziţie crescândă din partea rivalilor săi strategici din regiune, în special China şi Rusia. Imensa suferinţa şi instabilitatea creată în Afganistan de acest război murdar în stil colonial ameninţă să se extindă într-o confruntare regională şi globală mult mai largă care aduce pericole incalculabile pentru muncitorii din întreaga lume.

 

FB_Addon_TelNo{ height:15px !important; white-space: nowrap !important; background-color: #0ff0ff;}