O serie de rapoarte ale jurnaliştilor aflaţi pe teren la Tripoli au furnizat dovezi ale unor crime în masă comise de către forţele sprijinite de NATO din războiul civil libanez. Aceste rapoarte, publicate în presa care susţine în mare măsură intervenţia SUA-NATO pentru răsturnarea regimului lui Muammar Gaddafi, expun justificarea fraudulosă care susţine că războiul imperialist din Libia este determinat de motive umanitare, precum şi de dorinţa de a proteja viaţa civilă.

Washington Post a publicat sâmbătă un raport proeminent intitulat "În Libia se înmulţesc crimele de răzbunare, iar atacurile extrajudiciare ale rebelilor aruncă o umbră asupra noii libertăţi." Titlul se referă la contradicţia din afirmaţiile Consiliului Naţional de Tranziţie (NTC) şi a administraţiei Obama conform cărora, ceea ce are loc în Libia este o renaştere a libertăţii, şi realitatea unui macel dirijat politic şi în unele cazuri, motivat rasial.

Reporterul Simon Denyer de la Post afirmă că trupele lui Gaddafi au "executat săptămâna trecută sute de prizonieri politici. Rebelii victorioşi au făcut în acelaşi timp abuzuri proprii". Ziarul citează mărturia Dianei Eltahawy, cercetător în Libia în cadrul Amnesty International care "a descris o serie de abuzuri, tortura şi uciderea extrajudiciară a luptătorilor pro-Gaddafi care au fost capturaţi de rebelii care au cucerit ţara de la est la vest."

Reporterul a văzut cinci soldaţi pro-Gaddafi răniţi şi lăsaţi să moară într-un spital de campanie acum patrulat de "rebeli". Acestora nu li s-a dat hrană, apă sau îngrijire medicală. Alte 15 cadavre, în principal a unor negrii africani presupuşi a fi susţinători ai lui Gaddafi, au fost lăsate să putrezească în soare în afara bazei Bab al-Aziziyah în care a trăit o mare parte a familiei lui Gaddafi. Potrivit lui Denyer, "nu toate cadavrele păreau a fi decese care au avut loc pe un câmp de luptă obişnuit. Doi morţi erau cu faţa în jos pe iarbă şi aveau mâinile legate la spate cu cătuşe de plastic."

McClatchy News Service a raportat aceeaşi scenă îngrozitoare: "Aparent, cadavrele aparţineau unor luptători pro-Gaddafi, însă ei nu muriseră în luptă. Unii au fost împuşcaţi în interiorul corturilor, posibil in timpul somnului, căci nu erau încălţaţi. Unul a fost împuşcat în interiorul unei ambulanţe, iar altul într-un spital de campanie, încă conectat la o perfuzie intravenoasă. Alţii au avut răni provocate de gloanţe în partea din spate a capului, alimentând speculaţiile unor execuţii făcute de combatanţii rebeli."

Patrick Cockburn de la British Independent a descris aceeaşi scenă într-un articol publicat duminică. Articolul intitulat "Rebelii dezlănţuie o răzbunare asupra oamenilor dictatorului" descrie: "Treizeci de cadavrele aflate în putrefacţie, aproape toate aparţinând unor negrii cu cătuşe la mâini, lăsate pe tărgi şi chiar şi într-o ambulanţă din centrul Tripoli, sunt o avanpremieră a ceea ce ar putea fi viitorul Libiei. Regimul nou instaurat face declaraţii pioase susţinând că nu doreşte să se răzbune pe forţele pro-Gaddafi, însă declaraţia nu îi protejează pe cei care sunt consideraţi a fi mercenari. Orice negru libian care este acuzat de a fi luptat pentru vechiul regim are şanse slabe de supravieţuire."

Amnesty International confirmă faptul că mulţi dintre sutele de mii de muncitori migranţi din Africa sub-sahariană au fost consideraţi - datorită culorii pielii lor - drept “mercenari” de către forţele ONRC şi au fost închişi, torturaţi şi executaţi.

O dovadă a abuzurilor comise de rebeli vine şi de la Alex Crawford de la Sky News, o reţea de difuzare britanică deţinută de Rupert Murdoch care a susţinut cu entuziasm "rebelii." Corespondenta a fost încorporată în forţele anti-Gaddafi şi a însoţit o unitate care a mărşăluit de la Zawiya în Tripoli. "Noi raportăm ceea ce vedem", a spus ea. "Am văzut luptători pro-Gaddafi care au fost legaţi şi executaţi. E război. Aşa ceva se întâmplă cu adevărat. Represaliile rebelilor sunt cu adevărat scandaloase."

Agenţia britanică de ştiri Reuters a raportat găsirea mai multor gropi comune în Tripoli şi susţine că acestea sunt dovezi ale unor "crime pe scară largă din timpul luptei pentru capitala Libiei." Executarea a 53 de oameni găsiţi într-un depozit ars este atribuită forţelor lui Gaddafi. Raportul Reuters continuă însă: "În ultimele zile au ieşit la iveală rapoarte ale unor crime cu sânge rece comise de către ambele părţi. Acestea au întunecat atmosfera din oraşul în care mulţi rezidenţi au salutat căderea lui Gaddafi cu bucurie."

Los Angeles Times a scris duminică că " forţele rebele acţionează cu violenţă excesivă în cartierele rezidenţiale cunoscute a fi cetăţi ale susţinătorilor lui Gaddafi. În aceste cartiere, combatanţii rebeli folosesc arme de artilerie antiaeriană. Sunt incluse cartierele Abu Salim, Hadba şi Salahadin. În această săptămână, rebelii au tras cu puşti de asalt în blocurile din Abu Salim în care au suspectat că s-ar afla un lunetist."

Cu alte cuvinte, trupele susţinute de NATO fac acelaşi lucru pe care l-au făcut şi trupele lui Gadaffi la ordinul acestuia – trag cu arme grele în cartierele rezidenţiale. Acesta a fost pretextul iniţial pentru intervenţia NATO. Raportul din Times îl citează în încheiere pe un şofer de taxi din Tripoli care a declarat: "Mă tem că într-o zi vom fi ca irakienii şi vom dori să se întoarcă Muammar Gaddafi."

Într-un articol publicat duminică, The Independent avertizează Consiliul de Tranzitie că sălbăticia de pe străzile din Tripoli s-ar putea întoarce din punct de vedere politic împotriva sa. A fost destul de dificil pentru susţinătorii acestei intervenţii - cum ar fi ziarul în cauză – chiar şi atunci când au putut pretinde că Gaddafi a fost implicat în sacrificarea civililor, dar "va deveni aproape imposibil în cazul în care schimbarea de putere va dezlănţui execuţii în masă."

Ziarul britanic l-a demascat, de asemenea, pe Abdelhakim Belhadj, nou-numitul comandantul al Consiliului Militar din Tripoli, ca fiind un fost Mujaheddin care "a luptat în Afganistan alături de talibani, un islamist suspectat de terorism care a fost interogat de către CIA." Belhadj a fost fondatorul Grupului de Luptă Islamic care a devenit afiliatul libian al Al-Qaida după atacurile din 11 septembrie."

Noul regim care se consolidează la Tripoli transmite o imagine care dă fiori reci. Acesta este consolidat cu sânge, prin masacrarea civililor din cartierele pro-Gaddafi, precum şi prin progromurile împotriva muncitorilor migranţi din Africa. Regimul este condus de un aliat Al-Qaida care primeşte ordinele de la sediul NATO şi de la Casa Albă.

Crimele comise de către forţele CNT care sunt sprijinite de NATO demonstrează ipocrizia campaniei de propagandă promovată de administraţia Obama şi de complicii acestuia din Marea Britanie şi Franţa. Campania încearcă să justifice atacul militar împotriva Libiei - o ţară bogată în petrol - în numele "drepturilor omului" şi a prevenirii unei băi de sânge.

Unii jurnalişti prezenţi la faţa locului în Tripoli nu au putut închide ochii la răzbunările sângeroase care au loc acolo. Lucrul acesta trebuie luat în considerare deoarece demonstrează totodată şi poziţia cinică şi reacţionară a unor comentatori de "stânga" din Statele Unite şi Europa care continuă să justifice războiul imperialist împotriva Libiei şi să ascundă caracterul său de prădare.

Derularea evenimentelor din Libia sunt o lecţie pentru clasa muncitoare internaţională. Cei care au crezut într-o intervenţie "progresistă" a puterilor imperialiste pentru a apăra democraţia şi drepturile omului sunt implicaţi acum, din punct de vedere politic, în crime de nedescris. Singura opoziţie reală şi consecventă faţă de imperialism este cea care se desfăşoară pe baza principiilor istorice al mişcării socialiste revoluţionare, principii avansate de World Socialist Web Site şi de Partidul Egalităţii Socialiste.