“Poliţienizare totală” şi criminalizarea disidenţei

De Chris Marsden
14 noiembrie 2011

Nivelul operaţiunilor efectuate miercuri de poliţie împotriva unui protest relativ mic şi în întregime paşnic în care se demonstra împotriva reducerilor din educaţie impuse de Regatul Unit, arată că elita conducătoare nu mai este dispusă să tolereze nicio formă de opoziţie politică şi socială.

Dacă estimăm numărul de poliţişti prezenţi ca fiind 4.000 de ofiţeri - în echipament complet de revoltă - comparativ cu dimensiunea protestului, constatăm că a fost un ofiţer de poliţie pentru fiecare protestatar. Dacă acceptam o cifră mai precisă, de 8.000 de poliţişti prezenţi, atunci raportul este de unu-la-doi.

Comisarul de poliţie Bernard Hogan-Howe a descris protestul ca pe un test al politicii sale de "poliţienizare totală." Aceasta este imaginea a ceea ce a putut fi văzută: Londra a fost declarată virtual blocată, toate drumurile principale de-a lungul traseului pe care a avut loc marşul au fost blocate de către rândurile poliţiei, vehiculele acestora, o mulţime de ofiţeri şi baricade înalte.

Protestatarii au fost întâmpinaţi la calea ferată, metrou şi în staţiile de autobuz şi li s-a înmânat o broşură de 11 pagini, având scris titlul "poliţienizare totală" pe prima şi ultima pagină. Ei au fost avertizaţi că poliţia va face uz de secţiunea 60 din Legea Justiţiei Penale şi a Ordinului Public din 1994 pentru a percheziţiona persoane şi a impune înlăturarea măştilor de pe faţă.

Marşul de-a lungul unui traseu de trei mile a fost încadrat de poliţie în faţă, spate şi în ambele părţi. Elicoptere au zburat deasupra, filmându-i intens pe cei care au luat parte la el.

Într-o provocare suplimentară, marşul a fost oprit la fiecare zece metrii, ceea ce înseamnă că un traseu de trei mile le-a luat protestatarilor trei ore pentru a-l parcurge. Aceste opriri periodice au permis poliţiei să se infiltreze în anumite puncte în mulţime, împingând şi dând buzna peste oameni, în speranţa de a provoca o reacţie din partea acestora.

O declaraţie emisă în ziua respectivă a avertizat că marşul care este planificat la Zidul Londrei trebuie să se încheie în mai puţin de o oră şi zona trebuie să fie complet eliberată în două ore. O încercare de a institui o tabără de corturi în Trafalgar Square, în solidaritate cu protestul Occupy de la Catedrala St Paul, a fost oprită în doar câteva minute de poliţia care i-a târât departe de acolo pe toţi cei implicaţi.

Efortul unui grup de electricieni - care protestau împotriva ameninţărilor venite din partea managementului, că le va reduce salariile cu până la 35 la sută - de a se alătura protestului studenţesc a fost întâmpinat cu violenţă din partea poliţiei. Marşul electricienilor a fost încercuit, astfel încât aceştia au fost practic prizonieri. Atunci când unii au încercat să rupă lanţul, poliţiştii i-au atacat cu bastoane şi i-au doborât la pământ. S-a raportat că poliţia ar fi fost înarmată cu grenade paralizante. Sub autoritatea secţiunii 60 din Actul de Ordine Publică au fost luate numele şi adresele celor implicaţi.

Înainte de marş, comandantul responsabil Simon Pountain a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că utilizarea tunurilor de apă nu a fost planificată, dar au fost autorizate gloanţele de plastic - pentru prima dată în Anglia.

În prealabil au fost trimise peste 450 de scrisori de avertisment către cei arestaţi anterior pentru infracţiuni de ordine publică. Li s-a adus la cunoştinţă că o recidivă ar duce la arestarea şi judecarea lor "cât mai curând posibil." Multe dintre aceste scrisori au fost trimise persoanelor fără condamnări anterioare, ceea ce indică existenţa unei baze de date a poliţiei în care sunt înregistraţi cei a căror unică "crimă" a fost aceea de a participa la un protest anterior.

Într-un articol republicat în Police Oracle, corespondentul poliţiei pentru The Guardian a spus că pre-autorizarea folosirii bastoanelor şi trimiterea de scrisori de amenintare nu e nimic nou. "Ceea ce este nou", a spus ea, a fost decizia lui Pountain de a face acest lucru public.

Ea a declarat că autorizaţia pentru folosirea bastoanelor a fost dată şi în timpul revoltelor care au avut loc vara aceasta în unele oraşe din Marea Britanie."Poate mai puţin cunoscut este faptul... că acestea au fost autorizate pentru utilizare şi în timpul demonstraţiei studenţeşti împotriva reducerilor, demonstraţie care a avut loc cu un an în urmă."

Ea a remarcat că Secretarul de Stat Theresa May va acorda poliţiei şi alte competenţe suplimentare. "Chestorii de poliţie vor avea dreptul să elibereze o anumită zonă de public în timpul unei demonstraţii. Aceasta putere nu a mai fost acordată din 1973, când legea asupra răscoalelor(Riot Act) a fost retrasă din constituţie."

Ca urmare a revoltelor studenţeşti din octombrie anul trecut, au avut loc 150 de arestări, atât în ​​timpul, cât şi după acestea. Revoltele din vară - provocate de uciderea de către poliţie a unui om neînarmat - au fost urmate de peste 4.000 de arestări şi peste 2.000 de urmăriri penale. În fraze lungi au fost înmânate ameninţări cu închisoarea pentru infracţiunile cele mai triviale.

O situaţie similară se repetă şi pe plan internaţional. Ori de câte ori muncitorii şi tinerii încearcă să protesteze împotriva impunerii unor reduceri printr-o austeritate sălbatică, ei sunt întâmpinaţi cu o represiune brutală.

Greva generală din Grecia din data de 20 octombrie a fost întâmpinată de 15.000 de poliţişti, iar Piaţa Syntagma a fost inundată de gaze lacrimogene. În Statele Unite, protestele "Ocupaţi Wall Street-ul" s-au răspândit la nivel naţional şi au fost declanşate în mare măsură ca răspuns în urma arestării pe1 octombrie a 700 de protestatari - aproape o treime din cei care demonstrau pe podul Brooklyn. De atunci, diferite forţe locale de poliţie au atacat demonstranţii folosind echipament de revoltă, gaze lacrimogene şi alte arme, arestând la nivel naţional un total de 3.000 de oameni.

Faptul că se recurge la măsuri represive este o urmare a polarizării extreme care are loc între clasele sociale.

În Marea Britanie, legea asupra revoltelor la care se face acum referire a fost elaborată iniţial în 1714. Ea condamna atunci revoltele la pedeapsa cu moartea. Pedeapsa a fost redusă în 1837 la închisoare pe viaţă.

Aplicarea legii a fost folosită cel mai mult în 1819 în Masacrul de la Peterloo, Manchester. Intervenţia cavaleriei împotriva celor 80.0000 de protestatari care cereau reformă parlamentară şi scutirea de taxe economice a dus la uciderea a 15 protestatari şi rănirea altor 700.

În 1919, în Vinerea Patimilor, poliţişti şi 10.000 de soldaţi au fost trimişi în Glasgow împotriva muncitorilor care demonstrau pentru reducerea orelor de lucru. Vinerea Patimilor a avut loc după revoluţia rusă din octombrie 1917, într-un moment când elita din Marea Britanie se temea de "revolte bolşevice." Faptul că astăzi este aprobată folosirea unor astfel de forţe - întâi pe ascuns şi apoi anunţate oficial - ar trebui să fie un avertisment pentru clasa muncitoare din Marea Britanie, Europa şi pe plan internaţional.

Astăzi, o oligarhie fabulos de bogată dictează toate aspectele vieţii sociale în vederea realizării unei îmbogăţiri personale şi mai mari. În condiţii de agravare a crizei economice, acestea se aplică în cererile pentru reduceri şi austeritate pentru milioane de oameni, pentru care nu există nicio posibilitate de a obţine un mandat democratic.

Guvernele burgheze din întreaga lume sunt astfel determinate să adopte măsuri caracteristice unui stat poliţienesc şi, în Grecia, prin ameninţarea unei lovituri de stat militare.

Răspunsul muncitorilor şi a tinerilor trebuie să fie construirea unei mişcării socialiste de masă, precum şi adoptarea unei perspective revoluţionare pentru o societate cu adevărat democratică şi egalitaristă. Ea trebuie să se bazeze pe exproprierea oligarhiei şi organizarea producţiei pentru a satisface drepturile sociale ale tuturor la educaţie, sănătate, locuinţă şi un loc de muncă bine plătit.