SUA/Marea Britanie se pregătesc pentru un război împotriva Iranului

De Peter Symonds
5 noiembrie 2011

Articole publicate miercuri de ziarele britanice The Guardian şi Telegraph au dezvăluit informaţii despre pregătirile militare efectuate de către SUA şi Marea Britanie în vederea unui atac asupra Iranului.

Scurgerile de informaţii care indică o nouă aventură militară periculoasă au loc pe fondul unei dezbateri în cadrul cabinetului israelian şi a mass-mediei legate de lansarea unilaterală a atacurilor aeriene împotriva bazelor nucleare iraniene.

Funcţionarii şi miniştrii celor trei ţări au negat rapoartele, dar au repetat ameninţarea des repetată, că "toate opţiunile rămân deschise". Cu toate acestea, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) va da publicităţii o nouă evaluare a programelor nucleare ale Iranului. Un funcţionar anonim a descris acest raport celor de la The Guardian ca fiind "ceva ce va schimba jocul." Acest lucru ar putea asigura un pretext pentru război. Iranul a negat în mod constant că are planuri pentru a construi arme nucleare.

The Guardian a raportat: "Ministerul Apărării [din Marea Britanie] consideră că SUA poate decide să accelereze planurile pentru unele atacuri cu rachete care vizează facilităţi iraniene cheie. Oficialii britanici spun că, dacă de la Washington se vor face presiuni şi se va căuta ajutor militar, Marea Britanie este dispusă să intervină pentru orice misiuni, în ciuda unor rezerve în cadrul guvernului de coaliţie. " În următoarele luni, strategii militari britanici vor examina cele mai bune locaţii unde ar putea fi dislocate navele Royal Navy şi submarinele echipate cu rachete de croazieră Tomahawk."

Un articol din Telegraph a confirmat faptul că Ministerul Apărării (MA) a semnalat necesitatea unei acţiuni rapide. Se presupune că Iranul ar muta tehnologie cheie îmbogăţită cu uraniu la o baza situată adânc în subteran, în apropierea oraşului Qom. Strategii Ministerului Apărării au declarat celor de la presă că, prin urmare, există o "oportunitate de scurta durată.” O sursă a declarat că “trebuie să ajungi acolo destul de repede, deoarece odată ce ei intră în pământ, lucrul aceasta devine mult mai dificil".

Surse britanice anonime au declarat celor de la The Guardian că preşedintele american Barack Obama a spus ca nu ar vrea "să se angajeze într-o altă aventură militară provocatoare înainte de alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Ei au avertizat însă că calculele s-ar putea schimba din cauza anxietăţii legată de informaţiile colectate de către agenţiile din Vest." Un oficial de la Whitehall a comentat:"În lunile următoare, preşedintele Obama va trebui să ia o decizie importantă. El nu va face nimic pripit înainte de alegeri."

Israelul l-ar putea determina pe Obama să se arunce într-un nou război dacă ar lansa propriile atacuri împotriva bazelor nucleare iraniene sau dacă ar ameninţa ca va face acest lucru. Proeminentul jurnalist israelian Nahum Barnea a scris vinerea trecută în Yediot Aharonot că prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării Ehud Barack fac presiuni asupra cabinetului intern şi a şefilor de securitate pentru ca aceştia să-şi dea acordul pentru un atac asupra Iranului. Afirmaţia a provocat un răspuns furios din partea unui membru al cabinetului, Benny Begin, care a denunţat dezbaterea din mass-media ca fiind "total irresponsabilă", deoarece ar " impiedica sever capacitatea guvernului de a lua decizii" legate de acest subiect.

Guvernul israelian a făcut deja pregătiri avansate pentru un atac asupra Iranului. Ziarul Ha'aretz a raportat marţi că ministerul israelian de Externe a început la jumătatea lunii septembrie o campanie diplomatică în care spune aliaţilor că nu a mai rămas prea mult timp pentru a opri programul nuclear iranian prin presiuni diplomatice şi sancţiuni. Avioanele de război israeliene au efectuat săptămâna trecută un exerciţiu pe distanţe lungi - de tipul necesar pentru a ajunge în Iran - folosind o bază aeriană NATO de pe insula italiană Sardinia. Miercuri a fost testată şi o racheta balisitcă de distantă lungă care are potenţialul de a lovi Iranul.

Cei care pretind că Israelul şi susţinătorii săi americani şi europeni nu ar risca un atac asupra Iranului şi nici potenţialele consecinţe dezastruoase ignoră faptul, că agenţiile lor de informaţii au fost deja implicate în activităţi care echivalează cu acte de război. Este unanim recunoscut faptul că Israelul - sprijinit probabil de SUA - a fost în cursul acestui an în spatele operaţiunilor de război cibernetic care au folosit virusul de computer Stuxnet pentru a sabota bazele de dezvoltare ale Iranului, precum şi asasinarea mai multor oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.

Pregătirile de război împotriva Iranului nu sunt conduse de îngrijorarea faţă de programul său nuclear, aşa cum nici invaziile din Afganistan şi Irak nu au fost motivate de "terorism" sau "arme de distrugere în masă". Nici bombardamentele NATO din Libia nu au avut loc pentru a proteja poporul libian. În ultimii zece ani, Statele Unite s-a lansat într-un mod neglijent dintr-un război în altul, într-o încercare disperată de a compensa declinul său economic, prin asigurarea hegemoniei asupra regiunilor bogate în energie din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Invaziile neo-coloniale din Afganistan şi Irak s-au transformat în catastrofe care, după cum au remarcat în mod repetat comentatorii americani, prin eliminarea delor două regimuri ostile au întărit poziţia Iranului în regiune. Deoarece nu a reuşit să ajungă la un acord cu Bagdadul, poziţia Statelor Unite va fi în continuare slăbită după retragerea trupele rămase în Irak, acţiune care se va desfăşura până la sfârşitul acestui an. Perspectivele nu sunt mai bune nici în Afganistan. SUA şi aliaţii săi se pregătesc să retragă de acolo forţele combatante până în 2014.

Departe de fi motiv de reţinere, agravarea crizei economice globale impulsionează imperialismul SUA să utilizeze puterea sa militară pentru a-şi consolida interesele sale economice şi strategice în detrimentul principalilor săi rivali europeni şi asiatici. Aceasta este logica din spatele faptului că Teheranul a devenit o alta ţintă, considerată la Washington un obstacol major în calea ambiţiilor SUA în Orientul Mijlociu şi principalul motiv pentru eşecurile sale în Irak şi Afganistan. Mai mult decât atât, la fel ca şi în cazul Libiei, un război condus de SUA în Teheran ar putea submina în mod grav interesele economice ale Chinei şi Rusiei, dar şi eforturile acestor ţări de a avea legături strategice mai apropiate.

Administraţia Obama este condusă şi de criza economică care se adânceste şi de tensiunile de clasă aflate în creştere, în ţară. Tensiunile de clasă au fost expuse de erupţia protestului anti-Wall Street. În ciuda opoziţiei populare masive faţă de militarismul şi războaile care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, aristocraţia financiară americană este dispusă să intre într-un alt joc de noroc pentru a-şo urmări interesele în Orientul Mijlociu şi pentru a distrage atenţiei de la devastarea socială produsă de agenda ei de austeritate.

Cele mai recente rapoarte din presa britanică constituie o avertizare clară pentru clasa muncitore americană şi internaţională . În timp ce capitalismul global sare de la o criză economică şi politică la alta, rivalităţile dintre marile puteri pentru pieţe, resurse şi avantaj strategic conduc umanitatea spre un conflict catastrofal care ar putea devasta planeta. Singura forţă socială capabilă să pună capăt pericolului unui razboi mondial este clasa muncitoare internaţională. Printr-o luptă comună, ea poate elimina sistemul de profit şi poate pune bazele unei economii mondiale planificată în mod socialist. Aceasta este perspectiva celei de-a Patra Internaţionale şi a secţiunilor sale din fiecare ţară.