Încă o dată despre Obama şi Wall Street

De Barry Grey
12 noiembrie 2011

Chiar şi după standardele cele mai degradate ale politicii americane, încercarea preşedintelui Barack Obama de a se prezenta ca un tribun populist al poporului şi de a canaliza protestele anti-Wall Street în spatele campaniei pentru realegerea sa, a atins noi culmi de cinism şi lipsă de onestitate.

Aceasta este încă o demonstraţie, că clasa conducătoare americană porneşte de la ipoteza că poporul american este absolut naiv şi suferă de amnezie colectivă.

Au trecut aproape trei ani de la alegerea lui Obama. Administraţia sa a supravegheat cel mai mare transfer din istorie de bogăţie din trezoreria publică la elita financiară - fără nicio obligaţie din partea acesteia - şi a refuzat să ia orice măsuri serioase pentru a aborda cea mai gravă criză a locurilor de muncă de la Marea Depresiune încoace. A fost o perioadă în care sărăcia şi privarea socială au crescut alături de profiturile corporative record şi salariile directorilor. Cu toate acestea, Obama şi democraţii se prezintă acum ca un partid al locurilor de muncă şi a justiţiei sociale.

Acest lucru a fost însă compromis de colapsul - politic incomod - al MF Global, speculatorul datoriilor europene de pe Wall Street condus de fostul CEO al Goldman Sachs, senatorul democrat şi guvernatorul din New Jersey, Jon Corzine. Încă nu se ştie nimic de aproximativ 633.000.000 de dolari dispărute din fondurile clienţilor.

Cariera lui Corzine personifică legatura dintre sala de consiliu şi a birourilor guvernamentale şi legăturile intime care leagă Partidul Democrat de Wall Street. Politicianul /bancherul multi-milionar, acum sub urmărire penală pentru furt de fonduri de la clienţi, se ocupă totodată de strângerea de fonduri importante pentru campania de realegere a lui Obama. El a organizat prima strângere de fonduri a lui Obama din acest an, în apartamentul său luxos din Manhattan.

Corzine întruchipează paraziţii financiari aflaţi în partea de sus a celor 0,1 la sută a căror venituri provenite din escrocherie au precipitat criza economică globală şi care, cu sprijinul lui Obama şi a omologilor săi din întreaga lume, s-au îmbogăţit în continuare de pe urma catastrofei sociale pe care au creat-o.

Scandalul Corzine nu l-a împiedicat pe Obama să continue cu operaţiunea sa pseudo-populistă pe care a lansat-o în luna septembrie, prin anunţarea programului american pentru ocuparea forţei de muncă. Asemeni oricărei alte măsuri pentru "crearea locurilor de muncă" propusă de administraţia sa, şi acesta este un pachet pro-corporatist de reduceri fiscale pentru mediul de afaceri şi alte măsuri regresive. Sunt incluse reduceri la impozitele pe salarii pentru angajatori, precum şi pentru angajaţii care vor mulge fondul de pensii. Programul se întemeiază pe depăşirea a 4.000 de miliarde de dolari în măsuri de reducere a deficitului propus de Obama. Acesta include reduceri de sute de miliarde de dolari din programele sociale de bază, precum şi o taxă de "reformă" care va reduce impozitele pentru corporaţii şi pentru cei bogaţi.

Plecând de la premisa că republicanii vor bloca proiectul de lege, Obama s-a pregătit cu turneul "noi nu putem aştepta", o serie de anunţuri pe care le face în diverse oraşe în care au loc acţiuni simbolice care presupun abordarea problemelor sociale urgente, cum ar fi cea a ipotecilor şi a datoriilor studenţilor. Toate măsurile anunţate de Obama au fost atent verificate de către bănci, pentru a se asigura că acestea nu impiedica în nici un fel profiturile lor.

Cea mai recentă astfel de reprezentare a avut loc marţi, când Obama a vorbit la un centru dintr- o suburbie din Philadelphia, Pennsylvania. În numele "reformei" şi "responsabilităţii", Obama a anunţat o nouă regulă care va priva de fonduri programele Head Start din întreaga ţară, sub pretextul că ele nu au reuşit să îndeplinească standardele guvernamentale. Aceasta reprezintă o extindere a aşa-numitei "reforme" care a închis sute de şcoli şi a concediat sute de mii de cadre didactice.

Washington Post a publicat luni un articol care evidenţiază anumite fapte care ilustrează neclintit faptul că Casa Albă permite aristocraţiei financiare să se îmbogăţeasca în continuare. Acest articol precizează:

* Sub Obama, băncile cele mai mari - cele care au mai mult de 100 de miliarde de dolari în active - şi-au mărit activele totale cu aproape 10 procente, în timp ce profiturile lor au revenit la nivelul de dinaintea crizei.

* Firmele de investiţii de pe Wall Street - firmele independente şi societăţile care tranzacţionează titluri de stat - au generat în ultimii doi ani şi jumătate cel puţin 83 de miliarde de dolari în profitului, depăşind suma de 77 de miliarde de dolari pe care au realizat-o în timpul mandatului de opt ani a administraţiei Bush.

* Cele mai mari bănci, inclusiv Bank of America, Citigroup şi Wells Fargo, au înregistrat în prima jumătate a acestui an 34 de miliarde de dolari din profituri, aproape la fel de mult cu suma realizată în timpul aceleaşi perioade din 2007 şi mai mult decât în ​​aceeaşi perioadă a oricăror ani precedenţi.

* În New York City, media salariilor de pe Wall Street a crescut anul trecut cu 16,1 la sută ajungând la 361.330 de dolari, sumă mai mare cu mai mult de cinci ori decât salariul mediu al unui muncitor din sectorul privat al aceluiaş oraş.

Articolul citează studii care arată că băncile salvate au utilizat banii guvernului pentru a-şi creşte cu aproape 10 la sută investiţiile care le revin tot lor, prin refuzul de a împrumuta bani consumatorilor şi folosindu-i în schimb pentru a face pariuri riscante, dar speculativ extrem de profitabile.

Aceste fapte explică cum a reuşit Obama să obţină până acum de la angajaţii companiilor financiare mai mulţi bani pentru campania sa şi pentru Comitetul Naţional Democrat, decât toţi candidaţii republicani la preşedinţie luaţi la un loc- un total de 15.6 de milioane de dolari.

Chiar şi atunci când Obama mărturiseşte simpatie pentru protestatarii anti-Wall Street, el continuă să facă agresiv reclamă mafiei financiare. New York Times, un susţinător avid a lui Obama, s-a simţit totuşi obligat să publice miercuri un editorial în care a criticat administraţia pentru că doreşte să încheie un acord care ar imuniza băncile în faţa legii pentru cazurile în care încalcă legea şi evacuează cetăţenii pentru neplata ipotecilor. În schimb, băncile ar trebui să plătească o taxa comună de aproximatic 25 de miliarde.

Înţelegerea ar bloca efectiv procesele legate de alte activităţi penale ale bănci, inclusiv a fraudelor ipotecare şi comercializarea înşelătoare a obligaţiunilor ipotecare, practici care au fost în centrul schemei Ponzi a ipotecilor sub-prime, a cărui colaps a precipitat actuala criză mondială.

Casa Albă denunţă administraţiile de stat - inclusiv New York, California şi Delaware - care au refuzat să semneze acordul elaborat între Wall Street şi a administraţia Obama.

Clasa muncitoare şi toţi cei care susţin lupta împotriva dominaţiei corporatiste şi a inegalitatii sociale se confruntă cu un inamic fără scrupule şi un instrument maleabil al oligarhiei financiare reprezentat de administraţia Obama, de democraţi şi republicani . Acest sistem politic nu poate fi presat să ţină în frâu elita financiară, deoarece el este creaţia lui şi un slujitor al său. Este necesară mobilizarea independentă a clasei muncitoare pentru a pune capăt capitalismului şi pentru a stabili singura bază pentru egalitate şi satisfacerea nevoilor sociale - socialismul.