Summitul UE este de acord cu planul Germaniei pentru limitarea creditului

De Stefan Steinberg
3 februarie 2012

Summitul Uniunii Europene care s-a încheiat luni noaptea la Bruxelles a acceptat o serie de măsuri propuse de  Germania. Aceastea impun guvernelor din Europa să pună în aplicare măsuri de austeritate drastice.

În conformitate cu aceste planuri, cele 17 state din zona euro trebuie să includă în cadrul constituţiilor sau legilor lor o limitare a datoriilor. Aceasta va impune limite restrânse împrumuturilor făcute de guverne. Şi cele zece state membre ale UE care nu au aderat încă la moneda europeană au fost, de asemenea, de acord cu introducerea unei astfel de limitări a datoriei. Doar Marea Britanie şi Republica Cehă s-au opus.

Guvernelor li s-a negat astfel posibilitatea de a ameliora aprofundarea crizei sociale prin măsuri fiscale. În schimb, pentru a asigura că ele îşi vor achita datoriile faţă de bănci, acestea vor fi obligate să ia măsuri draconice de reducere a deficitului. Scopul se vor realiza în primul rând prin reducerea cheltuielilor sociale, cele pentru educaţie, locuinţe, infrastructură şi ocuparea forţei de muncă din sectorul public, dar şi prin diminuarea pensiilor şi a cheltuielilor pentru sănătate.

Subliniind natura nedemocratică a planului, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat:  "Limitarea datoriei va fi obligatorie și valabilă pentru totdeauna. Nu  va mai putea fi  modifică niciodată  printr-o majoritate parlamentară."

Pe lânga limitarea datoriei, summit-ul UE a acceptat şi propunerea germană care cere ca ţările care nu reuşesc să-şi plătească datoriile  la timp să fie supuse unor sancțiuni aplicate de către Curtea Europeană de Justiţie. Un astfel de mecanism este proeminent printre cerinţele băncilor internaţionale  şi ale instituţiilor financiare.

Două țări, Regatul Unit și Republica Cehă, au declarat că nu vor semna acest acord. În acelaşi timp, liderii celor două ţări au declarat în mod clar, că nu au avut nici un dezacord cu principiul austeritătii universale.

Premierul britanic David Cameron şi-a schimbat poziţia avută iniţial în decembrie. El se opusese atunci utilizării Curţii Europene de Justiţie pentru a pedepsi ţările aflate în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile. Prim-ministrul ceh a spus că el a votat împotriva acestei măsuri, deoarece se teme că politica europeană va fi stabilită tot mai mult de către cele 17 ţări din zona euro şi nu de toate cele 27 de state membre ale UE.

Summitul a fost precedat de o campanie de propagandă în care liderii europeni au promis finanţare substanţială pentru stimularea economică şi crearea locurilor de muncă. Luni a fost anunţat că şomajul pe întreg continentul european a atins cel mai înalt nivel de la introducerea monedei euro.

Într-un final, participanţii la summit au fost de acord cu o propunere vagă pentru distribuirea a 82 de miliarde de euro, bani care nu au fost revendicaţi. În schimbul lor, guvernele naţionale trebuie să pună în aplicare o serie de măsuri pentru dereglementarea pieţelor forţei de muncă.

Perioada premergătoare summitului a fost dominată şi de discuţii aprinse privind o propunere germană care a ieşit la iveală vinerea trecută. Ea vizează  numirea unui "comisar bugetar " extern pentru Grecia, care să aibă puterea să dicteze politicile monetare şi bugetare ale ţării. Ziarele şi politicienii eleni au denunțat propunerea şi au făcut referire la ocupația nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei au descris propunerea germană ca fiind o măsură care echivalează cu instalarea unui Gauleiter german care să conducă afacerile din Grecia.

Într-un editorial care a aparut marţi, Financial Times a minimizat  semnificaţia propunerii germane. Ziarul a subliniat că competența de a dicta politica se afla deja în mâinile  UE, a Fondului Monetar Internaţional (FMI) și a Băncii Centrale Europene (BCE). Ziarul a scris: "Nu este evident încă, dacă politica Berlinului, de a impune un comisar european care să aibă autoritatea de a dicta deciziile privind impozitarea şi cheltuielile publice  de la Atena... ar fi diferită de ceea ce creditorul oficial al Greciei, "Troica", se bucură deja."

Această propunere nu a fost luată în considerare în cadrul summitului. Liderii UE au făcut însă clar, că respingerea unui comisar bugetar extern nu înseamnă că Grecia a scăpat. Wall Street Journal a publicat în aceeaşi zi cu summitul un interviu cu ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble. Acesta a avertizat că UE va reţine un pachet de salvare destinat Greciei, dacă aceasta nu încheie cu băncile o obligativitate de rambursare a datoriei şi nu isi intensifica măsurile de austeritate.

În cadrul unei întâlniri care a avut loc după summitul oficial de la Bruxelles, un grup de oficialii UE şi BCE i-au transmis acelaşi mesaj şi prim-ministrului grec Lucas Papademos.

După summitul UE, băncile şi instituţiile financiare au intensificat presiunea asupra Europei de a pompa mai mult credit ieftin către pieţele financiare şi de a aloca mai mulţi bani care să garanteze pentru obligaţiunile datoriei suverane. Este de aşteptat ca Banca Centrală Europeană, care a înmânat băncilor în luna decembrie aproape jumătate de miliard de euro cu o dobândă scăzută pe trei ani, să mărească luna viitoare aceasta sumă cu cel puţin 1 miliard de euro.