Grecia: SYRIZA este folosită pentru impunerea măsurilor de austeritate

De Christoph Dreier
17 mai 2012

O nouă rundă de alegeri în Grecia devine tot mai probabilă. Noua Democraţie(ND) conservativă şi Stânga Democratică(DIMAR) cer participarea coaliţiei Stânga radicală(SYRIZA) ca o condiţie necesară pentru a putea forma o coaliţie social-democrată cu PASOK. SYRIZA a refuzat cererea şi a declarat, că momentan nu este dispus să intre într-o asemenea alianţă.

SYRIZA a indicat deja disponibilitatea sa de a face parte dintr-un guvern care implementează cerinţele UE. În timpul alegerilor, SYRIZA a declarat că Grecia nu ar trebui să părăseacă zona euro sub nicio circumstanţă, ci ar trebui să renegocieze reducerile de buget şi plata datoriilor. Având în vedere atitudinea lipsită de compromisuri a UE, care îşi primeşte ordinele de la marile bănci, lucrul acesta echivalează cu o ofertă de a participa la punerea în aplicare a reducerilor.

Însă SYRIZA nu este dispus să-şi asume responsabilitatea imediată pentru politici de austeritate, preferând să se implice în manevre care vor duce la noi alegeri. Acestea i-ar putea oferi posibilitatea de a-şi consolida poziţia în parlamentul grec.

În cursul săptămânii trecute, ND – care a obţinut majoritatea voturilor în cadrul alegerilor - alături de SYRIZA şi PASOK, care s-au clasat pe locul al doilea, respectiv al treilea, au eşuat în formarea unei majorităţi guvernamentale viabile. Preşedintele grec Karolos Papoulias a purtat la sfârşit de săptămână discuţii cu liderii PASOK, ND şi SYRIZA şi apoi a purtat discuţii individuale cu reprezentanţii altor partide.

După întrevederi, liderul de partid Alexis Tsipras a declarat încă o dată, că, date fiind circumstanţele, el nu este dispus să formeze o coaliţie cu cele două partide - PASOK şi ND - care au condus anterior şi care au implementat în Grecia programul de austeritate al UE.

Tsipras a declarat, că o coaliţie cu cele două partide ar însemna să nu se ţină cont de dorinţa electoratului care a votat în marea sa majoritate în favoarea partidelor care s-au opus cursului guvernului.

Împreună, ND, PASOK şi DIMAR au în parlament o majoritate de doar 168 din 300 de locuri. Tsipras a adăugat: “Cererile ca SYRIZA să participe sunt fără precedent şi ilogice.” El i-a adresat lui Papoulias cererea de a face publice discuţiile legate de formarea unui nou guvern.

Liderul DIMAR, Fotis Kouvelis a declarat ulterior că partidul său nu este pregătit să sprijine o coaliţie care nu ar include SYRIZA. “Un guvern fără SYRIZA nu ar avea sprijinul popular şi parlamentar necesar.”

Săptămâna trecută, liderul conservator, Antonis Samaras, a făcut declaraţii asemănătoare. Ca urmare a negocierilor, el s-a plâns de refuzul lui Tsipras de a face parte din guvern. “Sincer, habar nu am încotro vor să se îndrepte”, a declarat el.

Preşedintele a anunţat pentru luni seara o ultimă întrevedere cu cei patru lideri ai principalelor partide. Se va face o ultimă încercare de a forma o coaliţie. Însă Tsipras a declarat, că va participa la asemenea discuţii doar dacă participă şi partidul populist de dreapta, Grecii Independenţi şi Partidul Comunist Grec(KKE).

Elitele conducătoare din Grecia şi din UE sunt aparent convinse, că pot recăpăta cu ajutorul SYRIZA controlul asupra opoziţiei populare crescânde faţă de reduceri. Datorită faptului, că şi-a declarat opoziţia faţă de măsurile de austeritate, SYRIZA a devenit după alegeri cea de-a doua mare forţă politică din ţară.

Rezultatul alegerilor a reflectat nivelul de respingere a dictatelor UE de către straturi largi ale populaţiei. Doar o cincime din electorat a votat pentru cele două partide care au dominat politica ţării de la sfârşitul dictaturii militare din 1974 şi care au format o coaliţie guvernamentală în ultimele luni.

Faptul că aceste două partide dispun totuşi de o majoritate se datorează unui sistem electoral grec nedemocratic. Acesta permite partidului care s-a clasat primul să primească 50 de locuri suplimentare în parlament. Noua Democraţie a obţinut 18,8 procente din voturi, comparativ cu cele 16,8 procente obţinute de SYRIZA, însă are 108 locuri în parlament comparativ cu 52 de locuri ale presupusului partid de “stânga.”

Oficialii UE au declarat între timp că nu vor face nicio concesie de la reducerile deficitului de buget care au dus deja la şomaj în masă şi la sărăcie. Există tot mai multe voci care cer excluderea Greciei din zona euro – un pas care ar duce la hiperinflaţie şi la o sărăcie în masă chiar mai mare.

În această situaţie, marea prioritate a elitelor din Grecia şi Europa este aceea de a găsi un mecanism prin care să ţină rezistenţa populară sub control. Un guvern care să includă SYRIZA ar avea şanse mai mari să pună în aplicare, după anumite schimbări cosmetice, reducerile programate, decât un guvern care s-ar baza exclusiv pe PASOK, ND şi DIMAR.

SYRIZA nu are nicio obiecţie în a face parte dintr-un astfel de regim. Săptămâna trecută, atunci când Samaras a predat după doar câteva ore mandatul pentru formarea unei coaliţii guvernamentale, SYRIZA a preluat discuţiile cu ND şi PASOK. Tsipras a declarat, că ar fi pregătit să colaboreze chiar şi cu Grecii Independenţi, o aripă a Noii Democraţii, pentru a forţa înfiinţarea unui posibil guvern.

Cursul partidului a devenit clar doar după publicarea sondajelor de opinie care l-au declarat ca posibil învingător în cadrul unor noi alegeri. Tsipras a declarat, că nu va mai colabora cu cele două partide de la guvernare şi că va încerca să formeze o coaliţie cu forţele care se opun reducerilor.

Obiectivul principal pentru includerea SYRIZA într-o coaliţie ar fi menţinerea UE, a monedei euro şi a capitalismului european. Coaliţia ar renegocia cu UE astfel încât să se obţină câteva schimbări minore şi apoi – camunflând sub retorică de stânga şi folosind legăturile sale cu sindicatele –ar impune noi reduceri, în ciuda rezistenţei muncitorilor.