Sprijiniţi muncitorii de la Chrysler, în Dundee, Michigan

De Barry Grey
28 august 2012

Partidul Egalităţii Socialiste şi World Socialist Web Site îndeamnă muncitorii auto din Statele Unite şi la nivel internaţional să sprijine poziţia luată de muncitorii de la fabrica de motoare Chrysler, în Dundee, Michigan. La începutul acestei luni, muncitorii au votat cu o majoritate covârşitoare împotriva unui contract local negociat de sindicatul United Auto Workers (UAW) şi rezistă împotriva eforturilor sindicatului de a le impune acest acord.

Afacerea a ignorat toate preocupările muncitorilor, care sunt obligaţi să lucreze ture de 12 ore, şapte zile pe săptămână. Jumătate din membrii UAW Local 723 sunt angajaţi noi. În conformitate cu termenii privind reducerea salariilor impusă de administrația Obama cu sprijinul UAW în cadrul salvării în 2009 a Chrysler şi General Motors, acest lucru înseamnă că ei încep cu un salariu aproape de limita sărăciei, de 14.65 dolari pe oră.

UAW a mers chiar mai departe decât această structură salarială dualistă. Sindicatul a permis celor de la Chrysler să exploateze o categorie separată de muncitori angajaţi cu contract la fabrica Dundee, care încep cu un salariu de nouă dolari pe oră şi nu primesc practic niciun beneficiu. Şi ei trebuie să adere la UAW şi să accepte ca salariile lor meschine să fie reduse adiţional, datorită retragerii automate a cotizaţiei sindicale, care intră în visteria aparatului sindical.

Repudierea contractului de către muncitorii de la Dundee face parte dintr-o mişcare muncitorească tot mai mare pe plan naţional şi internaţional împotriva organizațiilor sindicale vechi. De câteva decenii încoace, oficialii sindicali au încetat să mai apere interesele muncitorilor şi s-au aliniat în spatele corporaţiilor şi statului capitalist, colaborând la asaltul asupra locurilor de muncă a muncitorilor, salariilor, prestațiilor și condițiilor de muncă ale acestora.

Ca răspuns la criza globală stârnită de accidentul de pe Wall Street în septembrie 2008, elita financiar-corporativă din fiecare ţară desfășoară o contrarevoluţie socială care vizează inversarea tututor câştigurilor obţinute de muncitori în secolul 20. Rezistența tot mai mare a muncitorilor la acest asalt vine în coliziune cu organizaţiile de aripă dreapta, organizaţii anti-muncitoreşti, care pretind să îi reprezinte. Muncitorii încep însă tot mai mult să vadă sindicatele oficiale, cum ar fi UAW, drept inamicii lor, alături de corporaţii.

Acest conflict şi-a găsit de astfel expresia sa cea mai clară în această lună, în cadrul evenimentelor din Africa de Sud. Uniunea Naţională a Minerilor (NUM), un aliat al guvernul capitalist al partidului Congresul Naţional African (ANC), a colaborat direct cu poliţia în cadrul masacrului minerilor grevişti de la o mină de platină, grevă organizată de un sindicat separatist. NUM nu apără doar uciderea a 34 de muncitori de către guvern, dar face şi apel la o vânătoare de vrăjitoare pentru a distruge sindicatul rival şi a-i băga în închisoare pe liderii militanţi ai grevei.

Acest eveniment a expus interesele de clasă ireconciabile şi opuse ale reprezentaţilor muncitorilor pe o parte, şi a sindicatelor oficiale pe de altă parte. Evenimentul a expus, de asemenea, şi afirmaţiile că aceste organizaţii pot fi reformate. Transformarea lor în entităţi de afaceri (UAW deţine 55 la sută din acţiunile Chrysler), care solicită o reducere a profiturilor realizate cu trudă de muncitori, este rezultatul unui proces istoric, şi nu doar a corupţiei subiective a unor birocraţi sindicali individuali. Acceptarea universală de către sindicate a parteneriatelor de gestionare a muncii corporatiste este rezultatul caracterului şi programului lor național, în condițiile unei globalizări a producţiei capitaliste.

Cea mai mare teamă a clasei de guvernământ este că muncitorii se vor elibera din prinsoarea acestor organizaţii şi vor începe o luptă independentă pentru apărarea drepturilor lor sociale de bază . O astfel de luptă va evidenţia rapid nevoia de unitatea a clasei muncitoare internaţionale şi a unei ofensive politice şi revoluţionare împotriva sistemului capitalist.

Muncitorii auto din SUA au intrat des în luptă împotriva UAW. Cu doi ani în urmă, muncitorii de la o fabrică GM din Indianapolis au respins cererea UAW de a accepta o reducere salarială de 50 la sută. O secţiune a muncitorilor a instituit un comitet independent al UAW pentru a lupta împotriva încearcărilor sindicatului de a le impune reducerea salarială.

La scurt timp după aceea, muncitorii de la fabrica GM Lake Orion din zona suburbană a Detroit-ului s-au răzvrătit împotriva instituirii de către UAW a reducerii salariale de 50 la sută, fără ca să fi avut loc măcar formalitatea unui vot.

SEP şi WSWS sprijină pe deplin mişcarea muncitorilor împotriva UAW. Facem apel la muncitori să se rupă de această agenţie a corporaţiilor şi guvernului şi să construiască noi organizaţii democratice de luptă. Ar trebui stabilite comitete de luptă care să excludă UAW și reprezentanții săi oficiali. Noile comitete ar trebuie să fie angajate în apărarea locurilor de muncă, a salariilor, prestațiilor și condițiilor de muncă şi să fie implacabil opuse subordonării nevoilor muncitorilor auto la cerinţele de profit ale corporaţiilor. Comitetele ar trebui să lărgească lupta înspre muncitorii auto din SUA, inclusiv de la alte fabrici şi pe plan internaţional.

Lupta pentru această perspectivă necesită o luptă împotriva unei reţele de organizaţii de pseudo-stânga ale clasei de mijloc, cum ar fi Organizația Internațională Socialistă din SUA, care apără sindicatele oficiale şi cere ca muncitorii să se subordoneze aparatului sindical. Punctul de vedere social şi politic, care stă la baza aceastei poziţii, este rezumat într-o formă puternică într-un articol recent scris de Jean Irlanda şi publicat în ziarul de "stânga" Counterpunch. Articolul apără guvernul ANC şi NUM şi promovează vânătoarea lor de vrăjitoare împotriva minerilor grevişti de la mina de platină.

Apărân deschis sindicatele oficiale, Irlanda susţine că “dualismul sindicatelor" este şi a fost întotdeauna un instrument al şefilor. Istoria mişcării muncitoreşti americane respinge această afirmaţie.

UAW nu s-ar fi născut niciodată, dacă muncitorii auto, cei din producţia oţelului sau din alte industrii de producţie nu s-ar fi rupt în 1930 de vechiul şi dominatul sindicat, Federaţia Americană a Muncii (AFL) și nu ar fi format o nouă mişcare, Congresul Organizaţiilor Industriale (CIO), pentru a organiza muncitorii din industria de bază.

Înfiinţarea UAW și CIO a necesitat lupte aproape insurecţionare, care au fost conduse de muncitori cu gândire socialistă. Cu toate acestea, mişcarea a fost abandonată de birocraţia sindicală, care este subordonată Partidului Democrat și intereselor interne şi externe de clasă a clasei de conducere din America. După cel de-al Doilea Război Mondial, CIO şi AFL au efectuat vânători de vrăjitoare anticomuniste pentru a curăţa sindicatele de forţele militante şi socialiste care au condus bătăliile din timpul deceniului precedent.

Depăşirea "dualismului sindical " prin fuziunea AFL şi CIO în 1855 - pe baza colaborării de clasa, în ţară, și a anticomunismului din timpul Războiului Rece, din străinătate - a pregătit terenul care a condus în anii următori la prăbuşirea mișcării muncitoreşti şi transformarea sindicatelor în instrumente pentru suprimarea şi sărăcirea muncitorilor.

Construirea unor noi organizaţii de luptă industrială trebuie să fie legată de o strategie politică nouă. Dispariţia UAW ca organizaţie muncitorească este legată inseparabil de faptul că aceasta respinge socialismul şi apără sistemul de profit. Acest lucru este exprimat politic prin alianţa sa cu Partidul Democrat şi prin campania sa curentă pentru realegerea lui Obama.

Sarcina fundamentală cu care se confruntă clasa muncitoare este construirea unui partid propriu de masă, care să lupte pentru un program socialist, inclusiv pentru exproprierea averilor bancherilor şi directorilor generali și naționalizarea corporaţiilor şi băncilor majore sub controlul democratic al clasei muncitoare.

Partidul Egalităţii Socialiste intervine în alegerile din 2012 pentru a lupta pentru acest program. El este împotriva democraţilor şi republicanilor şi doreşte construirea unei noi conduceri socialiste în cadrul clasei muncitoare. Pentru mai multe informaţii şi pentru a va implica, vizitaţi socialequality.com.