Reprezentanții Troicii - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană - au explicat în mod clar că reducerile în valoare de douăsprezece miliarde de euro (15.42 miliarde de dolari) negociate anterior cu guvernul grec nu sunt suficiente pentru a satisface creditorii Greciei.
Ca precondiţie pentru plata ajutorului de 31.5 miliarde de euro convenită înainte şi care trebuia plătită în luna iunie, Troica cere ca muncitorii să se confrunte cu reduceri chiar mai mari.
Troica preia din ce în ce mai mult şi în mod deschis atribuţiile executive ale guvernului, prescriind până la ultimul detaliu reducerile pe care guvernul trebuie să le pună în aplicare.
Măsurile de austeritate planificate urmau să fie anunţate la sfârşitul lunii iulie, dar de atunci încoace, anunţul a fost amânat în mod repetat. Acest lucru a permis Troicii să intensifice măsurile de austeritate și să planifice cum să le pună în aplicare în ciuda opoziţiei populare de masă. Raportul Troicii, care trebuia să fie gata la începutul lunii august, va fi publicat abia în octombrie.
În ultima săptămână, Troica a cerut nu doar ca Grecia să pună rapid în aplicare reducerile ,dar, de asemenea, şi să intensifice legislația muncii. Într-o scrisoare adresată celor mai importante ministere din Grecia, Troica a cerut o săptămână de lucru de şase zile, creşterea numărului de ore lucrate pe zi, noi reduceri ale salariilor şi eliminarea legilor greceşti referitoare la statutul muncii.
Troica a revenit la Atena week-end-ul trecut, a constatat pachetul de austeritate al guvernului şi s-a apucat să dicteze numeroase "corecţii", de parcă ar fi fost o putere ocupantă.
Chiar dacă informaţiile pentru public apar doar fragmentar, programul de austeritate al guvernului prevede reduceri masive în domenii sociale cheie. Cheltuielile Ministerului Muncii vor fi reduse cu cinci miliarde de euro, iar pensiile şi salariile din sectorul public vor scădea cu până la 50 la sută. Din sectoarele de sănătate şi educaţie vor fi tăiate sute de milioane de euro.
Cu toate acestea, chiar înainte ca reprezentanții săi să ajungă, Troica a explicat clar că nu consideră reducerile a fi suficiente. În perspectivă, în cadrul unei întâlniri de duminică, ministrul de Finanţe grec, Ioannis Stournaras, a prezentat planuri pentru reduceri în valoare de 17 miliarde de euro, în locul celor de 11.5 miliarde de euro cerute iniţial. Reprezentanţii Troicii au fost invitaţi să denumească ei înşişi reducerile, preluând efectiv responsabilitățile ramurei executive din Grecia.
Cu toate acestea, interlocutorii lui Stournaras au spus după aceea că reducerile prezentate nu au fost suficiente pentru a atinge obiectivele de reducere a bugetului. Ei au respins în mod special o cerere de faţadă făcută de cele două partide de guvernământ mai mici, Coaliţia PASOK şi Stânga Democrată (DIMAR) . Acestea ceruseră acțiuni mai dure împotriva evaziunii fiscale pentru a prezenta mai uşor reducerile sociale. Reprezentanții Troicii au declarat însă că acest lucru este nerealist și că trebuie înlocuit cu iniţiative mai promiţătoare.
După o întâlnire care a avut loc luni cu premierul conservator Andonis Samaras (Noua Democrație, ND) , cei doi experţi ai Troicii din partea Germaniei, Matthias Mors şi Klaus Masuch şi danezul Poul Thomsen au explicat clar ce înseamnă acest lucru. Ei au insistat asupra faptului ca guvernul să demită până în 2015 cel puțin 150.000 de muncitori din sectorul public, pentru a face reduceri bugetare substanţiale şi pe termen lung.
Anterior, guvernul s-a ţinut departe de acest lucru, deoarece se aştepta să se confrunte cu rezistențe masive, care ar putea paraliza cu uşurinţă întreaga ţară. În schimb, Samaras a vrut să plaseze muncitorii într-o companie de transfer unde să îi plătească cu un salariu redus şi să efectueze concedierile treptat. Statutul de neconcediere al salariaților de stat este ancorat profund în Constituţia greacă.
Reducerile din Grecia au condus deja la o catastrofă socială şi la mizerie în masă. Şomajul a urcat la înălţimi ameţitoare. Între timp, Grecia este, după Spania, țara cu şomajul cea mai ridicat din lume. În iunie, şomajul oficial a fost de 24,4 la sută. Printre tineri, rata somajului este de 55 la sută.
În aceste condiții, concedierile din sectorul public și reducerile sociale brutale ajută la salvarea depozitelor băncilor pe cheltuiala muncitorilor. Ele au, de asemenea, scopul de a oferi companiilor europene şi internaţionale forță de muncă ieftină.
Şomajul în masă este utilizat, alături de cerinţele UE pentru relaxarea legislaţiei muncii, ca pârghii pentru a reduce şi mai mult salariile. Luni, preşedintele federaţiei germane a industriei(BDI), Hans-Peter Keitel, a declarat acest lucru deschis celor de la Der Spiegel. El vrea să transforme întreaga Grecie "într-un fel de zonă economică specială" şi să o doteze cu "personal străin din UE." Pe această bază, Grecia va atrage investiţii străine, a susţinut el.
Acesta este conţinutul discuţiilor actuale cu Troica. Guvernul întârzie anunţarea măsurilor de austeritate doar datorită faptului că se teme de opoziţie masivă. Dina ceste motive, unii reprezentanţi ai PASOK și DIMAR au criticat anumite reduceri propuse.
Aproape în fiecare zi au loc greve, proteste şi demonstraţii împotriva acestor măsuri de austeritate. De săptămâna trecută, pentru a protesta împotriva reducerilor din spitale, cei mai mulţi medici lucrează doar conform unor programări. Învăţătorii au anunţat o grevă pentru a doua zi de şcoală, iar profesorii li s-au alăturat. 30.000 de oameni au demonstrat sâmbătă în Salonic împotriva planurilor guvernului.
Diferite ministere sunt în discuţii constante cu sindicatele pentru a dirija furia muncitorilor spre canale inofensive. Cele două confederaţii sindicale majore - GSEE şi ADEDY - au anunţat o "grevă generală" aşa cum au făcut-o de zeci de ori şi în trecut. Acesta va fi de scurtă durată şi a fost anunţată cu mult timp în avans, astfel încât guvernul şi marile afaceri să aibă timp să se pregătească. Greva este folosită doar pentru eliberarea furiei și demoralizarea muncitorilor.
Deoarece sindicatele falimentare sunt tot mai puţin capabile să ţină în frâu rezistența muncitorilor, guvernul utilizează din ce în ce mai mult represiunea directă. Poliţia a spart o demonstraţie care a avut loc sâmbătă folosind gaze lacrimogene şi arestând 31 de protestatari, inclusiv şapte minori.