Română

Obama ia în considerare “linii roşii” noi împotriva Iranului

Sub prefăcătoria de a opri un atac din partea Israelului, administraţia Obama are în vedere un număr de măsuri agresive, care fac mult mai probabil un război împotriva Iranului. Potrivit unui raport din New York Times publicat duminică, articol care cita un oficial care a dorit să-şi păstreze anonimatul, Casa Albă , în încercarea de a preveni o lovitură israeliană asupra instalațiilor nucleare iraniene şi pentru a forţa Teheranul înapoi la masa negocierilor, "avansează cu o serie de paşi mai aproape de război."

 

"Sunt planificate deja exerciţii navale, noi sisteme antirachetă pentru Golful Persic şi un control mai categoric al veniturilor din petrol ale Iranului. Administrația are în vedere şi declarații noi ale preşedintelui Obama legat de ceea ce ar putea duce la acţiuni militare americane, precum şi activităţile sub acoperire, care anterior au fost considerate şi respinse", a raportat articolul.

 

Articol din Times a indicat spre o discuţie în curs de desfăşurare la Casa Albă, " dacă dl Obama trebuie să remodeleze strategia sa de negociere în jurul "liniilor roşii" clare privind Iranul - paşi dincolo de care Statele Unite nu ar permite ţarii să meargă." Prezentarea unor " linii roşii" clare - adică cele care declanşează războiul - ar aduce perspectiva unui atac american neprovocat şi ilegal asupra Iranului cu un pas mai aproape.

 

În comentarii menite să pună presiuni asupra lui Obama, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a criticat duminică "comunitatea internaţională" pentru că nu " impune Iranului o linie roşie clară". El a declarat cabinetului său: "Atâta timp cât Iranul nu vede o linie roşie clară şi determinare, nu va opri progresul proiectului său nuclear - iar Iranului nu trebuie să îi fie permis să aibă arme nucleare."

 

Observaţiile lui Netanyahu sunt doar ultimele dintr-o serie de apeluri ale oficialilor israelieni care cer acţiuni mai dure împotriva Iranului, precum şi ameninţări doar puţin camumflate cu acțiuni militare. Iranul a fost marţi, fără îndoială, primul pe ordinea de zi a consultărilor anuale ale cabinetului de securitate israelian cu şefii agenţiilor de informaţii din ţara.

 

Regimul iranian a negat în mod repetat afirmaţiile nefondate că are planuri de a construi o armă nucleară. În plus, după cum a menţionat articol din Times, oficialii serviciilor americane de informații au spus că nu au nicio dovadă că liderii de top ai Iranului s-au decis să producă un dispozitiv nuclear. Potrivit ziarului Ha´ aretz, serviciile israeliene de inteligenţă militară cred, de asemenea, că " liderul suprem iranian, Ali Khamenei, nu a luat decizia de a încerca să asambleze un focos nuclear."

 

Comentariile lui Netanyahu despre ameninţările nucleare iraniene sunt în întregime ipocrite. Spre deosebire de Iran, care a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP) și care permite Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să facă inspecţii, Israelul nu este un semnatar al TNP şi are un arsenal substanţial de arme nucleare.

 

SUA şi mass-media internaţională au profitat de ultimul raport AIEA, lansat săptămâna trecută, pentru a publica articole alarmiste concepute pentru a umfla capacităţile nucleare ale Iranului. După cum a subliniat un articol scris de analistul american Gareth Porter, stocul iranian de uraniu îmbogățit la nivelul de 20 la sută a fost de fapt diminuat, deoarece acesta a fost transformat în plăci de combustibil pentru un reactor de cercetare din Teheran, reactor utilizat pentru a produce izotopi medicali - exact scopul pentru care materialul a fost conceput. În plus, uraniul îmbogățit cu 20 la sută este încă mult sub nivelul de 90 la sută necesar pentru arme.

 

Statele Unite a insistat ca Iranul să încheie producţia proprie de uraniu îmbogățit cu 20 la sută, să trimită stocul său de material din ţară şi să închidă centrala nucleară subterană de de la Fordow. Refuzul Washingtonului de a oferi la schimb o concesiune substanţială Teheranului - în special, o suspendare a sancțiunilor punitive - a dus în luna iunie la oprirea negocierilor dintre grupul P5+ 1 (SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia şi Germania) și Iran.

 

Netanyahu, care a desconsiderat negocierile internaționale, a făcut presiuni pentru stoparea totală a îmbogățirii cu uraniu - o cerere pe care Teheranul a respins-o întotdeauna, insistând asupra dreptul său în temeiul TNP de a desfășura activități nucleare pașnice. Guvernul israelian nu a anunţat niciodată în mod public "linia sa roşie" pentru atacuri militare asupra Iranului, dar a făcut aluzie puternică că ar acţiona în cazul în care centrala iraniană de la Fordow ar devenit complet funcţională.

 

Administraţia Obama nu pare să fi dat până acum undă verde Israelului pentru lansarea unor atacuri împotriva Iranului. Comentariile preşedintelui comitetului Şefilor de Stat Major, Martin Dempsey, date ziarului Guardian din Marea Britanie indică faptul că SUA se distanţează de un atac israelian unilateral. " Nu vreau să fi complice dacă aceştia aleg să facă acest lucru", a declarat el.

 

Articolul din Times nu sugerează care sunt "liniile roşii" pe care Obama le-ar lua în considerare în afară de desele sale ameninţari că " toate opţiunile sunt deschise" dacă Iranul ar face un pas înspre construirea unui focos nuclear. Ca răspuns la comentariile lui Netanyahu, secretarul de presă al Casei Albe, Jay Carney, a minimizat diferenţele dintre Israel şi SUA, a repetat apelul Washingtonului pentru o soluție diplomatică, dar a avertizat că "fereastra [pentru convorbiri] nu va rămâne deschisă la infinit."

 

În acelaşi timp, administraţia Obama încercă să înăsprească sancţiunile deja dure împotriva Iranului. Acestea sunt menite pentru a reduce cu mult exporturile esenţiale de petrol, precum şi pentru continuarea creşterii forşei militare americane în Golful Persic. Mai târziu în această lună, SUA şi mai mult de 25 de alte naţiuni vor desfăşura cel mai mare exerciţiu militar efectuat vreodată în Golful Persic. În timp ce Pentagonul susţine că operațiunea este defensivă, scopul ei este de a diminua capacitatea Iranului de a riposta în cazul unui atac american.

 

În mod similar, SUA şi Israelul se pregătesc să efectueze un exerciţiu comun major la sfârşitul lunii octombri. Acesta este conceput pentru a testa sistemeşe antirachetă israeliene. Prin consolidarea capacităţii Israelului de a neutraliza rachetele din Iran, SUA face ca posibilitatea unui război să fie mut mai probabilă. Times a raportat că SUA se grăbeşte, de asemenea, " să finalizeze în următoarele câteva luni un nou sistem radar în Qatar". Acesta, împreună cu instalațiile asemănătoare din Israel şi Turcia, îmbunătăţesc considerabil capacitatea SUA de a detecta, urmări şi distruge rachete balistice.

 

Articol din Times a raportat, de asemenea, şi că administraţia Obama are în vedere intensificarea operaţiunilor sub acoperire în interiorul Iranului. Ziarul a făcut referire directă la o operațiune cibernetică a SUA care a introdus virusul Stuxnet în facilitatea iraniană de îmbogăţire cu uraniu, dând peste cap centrifugele de gaz ale acesteia. Cu toate acestea, acest lucru nu este singura operațiune sub acoperire: un număr de oameni de ştiinţă iranieni din domeniul nuclear au fost asasinaţi, cel mai probabil de către agenţia de spionaj israeliană Mossad, cu sprijinul direct sau indirect al SUA.

 

Toate măsurile împotriva Iranului care sunt luate în considerare la Casa Albă sunt foarte provocatoare şi ar putea declanşa un conflict. Însuşi faptul că acestea sunt difuzate public este mărturia caracterului nechibzuit şi militarist al politicii americane externe. Intensificare de către Washington a tensiunilor cu Teheranul nu este motivată în primul rând de temerile privind armele nucleare ale Iranului, ci face parte dintr-o strategie mai largă de instituire a unei dominaţii americane de necontestat în regiunile bogate în energie din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.