Dezbaterea, care a avut loc marţi între Preşedintele Barack Obama şi contracandidatul său republican, Mitt Romney, a fost anunţată ca fiind o întâlnire, în care cei doi candidaţi vor răspunde întrebărilor unor "americani simpli" cu privire la cele mai importante probleme din cadrul alegerilor. Evenimentul a fost aparent un "moment de tangenţă cu oamenii."
Însă cu toate acestea, după forma şi conţinutul ei, dezbaterea a exemplificat caracterul prefigurat şi regizat, care a caracterizat întreaga campanie electorală. Nicio întrebare serioasă nu a putut fi adresată, nemaivorbind de răspunsuri. Caracterul ritualizat al politicii americane a devenit atât de omniprezent, încât nimic spontan nu mai poate fi permis, ca nu cumva acest lucru să distrugă faţada şi întregul edificiu de înşelăciune să se prăbuşească.
Pentru a asigura o verificare corespunzătoare, agenţia de sondaje Gallup a selectat personal 82 de persoane fizice, care să reprezinte "alegătorii încă nedecişi", o categorie a populaţiei, care, împreună cu "marea clasă de mijloc americană", sunt doar o ficţiune politică şi a mass-mediei. Au fost excluşi milioane de oameni, care urăsc ambii candidaţi sau sunt atât de dezgustaţi încât nici nu se mai deranjează să voteze.
Aceste 82 de persoane au prezentat în prealabil întrebările unui moderator, Candy Crowley, corespondenta pentru politică de la CNN, o persoană de încredere a mass-mediei. Crowley a hotărât care sunt întrebările, care ar putea fi întrebate şi a decis, care dintre cele 82 de persoane au permisiunea să vorbească.
În esenţă, cei care au întrebat au servit ca recuzită în producţia mass-mediei. Ei au citit întrebările pre-aprobate de pe bilete. Am avut sentimentul că, dacă unul dintre ei ar fi îndrăznit să se abată de la scenariu, el sau ea ar fi fost întrerupţi şi chemaţi departe din sală, într-o încăpere din spate, pentru "un interogatoriu aspru". Ca să se asigure că nu se va adăuga niciun comentariu neautorizat, microfonul a fost oprit de îndată ce persoanele în cauza au terminat de citit întrebarea.
Mai semnificativ decât întrebările adresate au fost cele neadresate şi cele, care nu ar putea fi adresate, cum ar fi:
* Domnule preşedinte, ce justificare legală aveţi D-voastră pentru asasinarea unor cetăţeni americani fără un proces judiciar? Când a fost întrebat, dacă administraţia a cerut dreptul de a lua în vizor cetăţeni ai SUA pentru a fi ucişi, directorul FBI Robert Mueller a declarat la începutul acestui an că "nu este sigur." Va consideraţi îndreptăţit să ucideţi cetăţenii americani doar pentru că aşa doriţi?
* D-le preşedintele Obama, este adevărat că după cum a raportat New York Times, D-voastră aveţi o întâlnire în fiecare marţi în care decideţi personal cine va fi ucis de drone americane în întreaga lume? Câte condamnări la moarte aţi semnat? De ce s-a opus administraţia Dumneavoastră urmăririi penale a funcţionarilor administraţiei Bush pentru tortură şi spionaj intern?
* Aceasta este pentru ambii candidaţi. Ce noi războaie sunt planificate pe la spatele poporului american? Ce asigurări au fost date Israelului că SUA va ataca Iranul anul viitor? Statele Unite este pregătită pentru a merge la război împotriva Rusiei şi a Chinei, în cazul în care acestea se vor opune unei astfel de acţiuni? Statele Unite va utiliza arme nucleare în orice astfel de conflict?
* D-le preşedintele Obama şi guvernator Romney, cum se face că niciun bancher sau manager al unui fond de hedging nu a fost tras la răspundere pentru accidentul de pe Wall Street, care a declanşat criza economică globală? Puteţi explica de ce piaţa de valori şi profiturile corporative sunt în creştere în mijlocul sărăciei şi a şomajului de masă?
* Democraţii şi republicanii negociză în prezent reduceri în valoare de trilioane de dolari din programele sociale. Ce reduceri sunteţi pregătiti să puneţi în aplicare? Obiectivul de bază al politicii D-voastră comune, de reducere a costurilor pentru îngrijirea sănătăţii, nu este de fapt o scădere a speranţei de viaţă pentru milioane de americani obişnuiţi?
Şi lista poate continua….
În răspunsurile acordate întrebărilor care au fost adresate, candidaţii şi moderatoarea au fost atenţi să evite orice trimitere la problemele cele mai importante. În mijlocul unei discuţii legată de politica energetică, în care cei doi candidaţi se lăudau, care ar permite o mai mare exploatare de petrol şi gaze naturale pe terenuri federale, nimeni nu a amintit de explozia platformei petroliere BP în 2010. Explozia a ucis 29 de muncitori şi a condus la cel mai mare dezastru ecologic din istoria americană.
Discuţia privind Libia şi uciderea ambasadorului american a evitat faptul că Statele Unite, în mijlocul unui presupus "război împotriva terorii", s-a aliat cu jihadiştii islamici, care au legături cu Al-Qaeda, pentru a răsturna guvernele din Libia şi acum din Siria. Chiar înainte de dezbatere, New York Times a raportat că armele trimise cu ajutorul CIA "rebelilor" sirieni se duc, în principal, la forţele Al-Qaeda. Dar acest lucru nu poate fi discutat pentru că anuleaza pretenţia centrală a politicii externe a SUA din ultimii 11 ani care a fost folosită pentru a justifica un război nesfârşit şi distrugerea drepturilor democratice.
Prima dezbatere a fost rezumată de un comentariu a lui Romney că, indiferent cine va fi ales, bogaţii o vor duce bine. Momentul definitoriu din cea de-a doua dezbatere a fost încheierea prezentării lui Obama: "Cred că sistemul pieţei libere este cel mai mare motor al prosperităţii pe care lumea l-a cunoscut vreodată. Eu cred în încrederea în sine şi iniţiativa individuală şi că cei care îşi asumă un risc vor fi recompensaţi."
Acest lucru este cel mai important aspect. Ambii candidaţi apără fără rezerve sistemul capitalist şi interesele elitei corporative şi financiare. Amandoi vorbesc pentru o clasă de guvernământ, care a condus lumea în cea mai mare criză din anii 1930 încoace.
Pe fondul diferitelor discuţii promulgate de mass-media, cinismul întregului proces a fost exprimat de sloganul celor de la ABC News : "Vocea ta, votul tau." Un slogan mai adecvat, adresat elitei corporative şi financiare, ar fi: "Banii voştri, candidatul vostru. Voi decideţi"
Muncitorii şi tineretul se confruntă cu o hotărâre importantă. Aceasta nu are de-a face cu hotărârea, pentru care candidat de afaceri să voteze, ci este legată de întrebarea ce trebuie făcut cu întregul sistem politic şi economic.
Partidul Egalităţii Socialiste şi candidaţii săi, Jerry White şi Phyllis Scherrer au intervenit în alegerile din SUA pentru a lupta pentru construirea unei noi conducerii politice a clasei muncitoare. SEP ţine conferinţe către sfârşitul acestei luni şi în noiembrie pentru a revizui experienţele alegerilor şi pentru a discuta programul socialist pe care trebuie să fie construită acestă nouă conducere.