La patru luni de la preluarea conducerii, guvernul social-democrat-conservator din Grecia se află în criză profundă. El se confruntă cu greve şi proteste zilnice împotriva măsurilor brutale de austeritate, precum şi scăderi în sondaje. Ca urmare, tensiunile între partenerii de coaliţie guvernamentală sunt în creştere.

 

Premierul conservator Antonis Samaras (ND) a anunţat marţi că guvernul a încheiat discuţiile cu creditorii internaţionali ai Greciei. Acesta va prezenta parlamentului în săptămâna viitoare al cincilea pachet de austeritate. Pachetul conţine reduceri în valoare de 13,5 miliarde de euro, precum şi reforme ale legislaţiei muncii. Un eşec al legii, a susţinut Samaras, ar plonja Grecia în "haos.”

 

În cadrul guvernului a izbucnit o dispută legată de modul în care reducerile vor fi cel mai bine puse în practică. Nea Dimokratia (ND) conservativă insistă ca cerințele Troicii - Uniunea Europenă, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - să fie implementate până la ultima. Stânga Democratică (DIMAR) şi social-democraţii de la PASOK au propus unele modificări cosmetice şi o mai mare implicare a sindicatelor, ameninţand că altfel nu vor vota pentru anumite parţi ale pachetului.

 

Pus în această situaţie, cel mai mare partid de opoziţie, Coaliţia Stângii Alternative (SYRIZA), s-a aliniat în spatele guvernului, oferind în mod deschis sprijinul său pentru a se asigura că guvernul poate organiza şi vota reducerile. Într-un interviu cu Agenţia de ştiri Reuters dat vinerea trecută, liderul SYRIZA Alexis Tsipras a declarat că partidul său nu a avut intenţia să dea jos guvernul. "Prioritatea noastră de top este să răsturnăm această politică", a spus el. "Acum nu este momentul pentru trucuri, nu este momentul de a provoca căderea guvernului."

 

Tsipras s-a referit la posibilitatea că partidul său ar putea opri pachetul de austeritate, provocând dizolvarea Parlamentului. Legea electorală greacă afirmă că dacă 60 din cei 300 de parlamentari demisionează, trebuie să fie organizate alegeri noi. Din 1974 încoace, numai social-democraţii de la PASOK şi Noua Democrație (ND) conservatoare au avut suficient de multe locuri în parlament pentru a produce o astfel de situaţie. SYRIZA, cu cei 71 de deputaţi ai săi, este şi ea în măsură să facă acest lucru. Combinate, toate celelalte partide din opoziţie nu au suficiente locuri.

 

În conformitate cu cele mai recente sondaje de opinie, partidele de la guvern ar suferi pierderi grele în cadrul unor noi alegeri, ca urmare a noilor măsuri de austeritate, în timp ce SYRIZA ar obţine o majoritate. Cu toate acestea, Tspiras exclude acum o astfel de posibilitate.

 

În schimb, el încurajează în interviu iluzia că membrii coaliţiei guvernamentale din ND, PASOK şi Stânga Democratică (DIMAR) vor vota împotriva noului pachet de austeritate şi, prin urmare, l-ar putea opri.

 

Tsipras adoptă o atitudine temătoare şi supusă faţă de guvern, deoarece el este de acord cu programul său. Liderul SYRIZA a subliniat din nou pentru cei de la Reuters că, asemeni primului ministru Antonis Samaras (ND), şi el a vrut să se asigure că Grecia rămăne în UE. El a declarat pentru Reuters că a vrut să renegocieze acordurile pentru credit - cele mai recente măsuri de austeritate sunt o parte din acestea - cu reprezentanţii UE, astfel încât Grecia să se afle într-o poziţie mai bună pentru a rambursa datoriile.

 

Tsipras a repetat cererile sale ca băncile greceşti să fie naţionalizate. Dat fiind falimentul acestor instituţii financiare, aceast lucru nu înseamnă nimic mai mult decât socializarea pierderilor lor. Din tranşa curentă a ajutorului financiar, aproximativ 85 la sută va merge direct la bănci. În acest scop, populaţia va fi obligată să accepte un pachet de reduceri sociale după altul.

 

Având în vedere aceste declaraţii, opoziţia verbală cinică a celor de la SYRIZA faţă de politicile de austeritate nu este altceva decât o încercare de a devia furia şi rezistenţa muncitorilor în canale inofensive, şi anume în sprijin pentru UE şi pentru guvern. Sarcina principală a lui Tsipras este de a încuraja iluziile că atacurile sociale pot fi oprite sau reduse în cadrul UE, şi chiar sub actualul guvern.

 

Această strategie creşte în importanţă pe masură ce contradicţiile sociale se intensifică. Elita conducătoare din Atena se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în impunerea reducerilor dictate de UE. Măsurile de austeritate introduse până în prezent au condus deja la o recesiune profundă, un şomaj de peste 24 la sută şi o scădere masivă de salariilor. De la începutul crizei, 70.000 de întreprinderi au fost nevoite să se închidă.

 

Guvernul plănuieşte acum reduceri suplimentare de până la 30 la sută ale salariilor şi pensiilor, reducerea prestaţiilor de şomaj în anumite zone şi impunerea unor concedieri în masă. La universităţi vor fi reduse între 13.000 - 15.000 de posturi, iar spitalele, deja mult subfinanţate, trebuie să reducă cu 10 la sută forţa lor de muncă.

 

Furia faţă de această politică de devastare socială este enormă. În lunile care au trecut au existat trei demonstraţii de masă cu până la 100.000 de participanţi. În fiecare zi izbucnesc noi greve şi guvernul nu se mai poate baza pe muncitorii din ministere şi departamentele sale, ca să pună în practică deciziile sale.

 

În aceste condiţii, în cadrul guvernului a izbucnit o dispută legată de modul în care reducerile pot fi puse cel mai bine în practică. Nea Dimokratia (ND) conservativă insistă ca cerințele Troicii ( Uniunea Europenă, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional ) să fie implementate până la ultima. Stânga Democratică (DIMAR) şi social-democraţii de la PASOK au propus unele modificări cosmetice şi o mai mare implicare a sindicatelor, ameninţand că altfel nu vor vota pentru anumite părţi ale pachetului.

 

În această situatie, rolul central al SYRIZA este de a paraliza muncitorii din punct de vedere politic şi de a preveni proteste masive îndreptate împotriva guvernului şi instituţiilor, proteste care ar putea deveni punctul de plecare pentru o ofensivă la nivel european a clasei muncitoare. Din acest motiv, Tsipras critică reducerile, dar încearcă să împiedice orice iniţiativă serioasă de a mobiliza politic muncitorii.

 

Dacă SYRIZA va fi capabilă să-şi menţină influenţa paralizantă asupra muncitorilor şi să blocheze astfel singura cale progrsiva de ieşire din criză, va creste pericolul extremei de dreapta.

 

Partidul fascist Chrysi Avgi (Golden Dawn) a fost deja în măsură să atragă elemente disperate şi înapoiate ale micii burghezii şi să le mobilizeze împotriva imigranţilor, muncitorilor şi adversarilor politici. Faptul că aceste elemente sunt sprijinite în campaniile lor rasiste de către secţiuni considerabile ale poliţiei subliniază caracterul reacţionar al actualului guvern, faţă de care SYRIZA îşi extinde eficient sprijinul său.